O mica servitoare

Capitolul 133 - Totul din vina voastră!

Spor la citit

Mi-am dat seama cat de mult doare, doare rau!!! Și mereu joc un teatru, teatru care ma omoară, ma omoară foarte crud.

Ascult "Mesaje meu" pentru ca ma descrie bine. Îmi descrie suferinta!

Cat de rău doare, doare sa nu-i aud vocea, doare sa nu-i vad zâmbetul. Nu pot, chiar dacă încerc inima sa o am de ghiata.

Nu pot sa mai joc teatru. Urăsc sa mint și sa ma prefac. Simt ca mor, inima ma doare.

Simt ca vreau să-l vad, măcar un minut. Cat de crud e totul. Cat de sufocant este aerul.

Inima de gheață, mereu zace actorie în venele mele. La fiecare respirație spun și ma prefac ca totul e bine ... dar nu-i asa.

Totul e întors cu fundul în jos.
nu mai pot sa rezist ... Fără tine. Am ajuns în clipa în care nu mai vreau sa trăiesc!

Totul din vina voastră!

Acum sunt singura în noul meu apartament, cu singurele mele prietene muzica și alcoolul.

Eu: La tine-i tarziu*ugh* si ai adormit
La mine-i devreme si m-am ametit,
Si caut *ugh* curaj in sticla de vin,
In noaptea *unh* asta nu mai vreau sa ma abtin.

Am fost proasta și încă mai sunt, cum am putut sa cred (,) ca totul va fi bine în viata mea.

Prieteni, ... cei dragi, ... rudele, ... toti!!!
M-au părăsit.

Eu: Si ... *ugh* ... ce? ... Sunt ... *ugh* foarte .... *ugh* ... bine! ... Mult *ugh* mai bine ... *ugh* ... fără voi!!!

Viata mea s-a transformat din coșmar într-o groaza.

Și eu ce am făcut?

"Mi-am trăit in continuare viata!"

Chiar dacă beau, chiar dacă plâng ca vreau sa dau timpul înapoi, eu mi-am continuat viata.

A trecut un an de atunci!

Un an!! ... am incercat timp de o luna să-i caut pe toți, mai ales pe Alexy ... dar nici urma de ei.

Pana la urma am renunțat, nu i-am mai cautat. Am plecat din Hawaii în Paris ... si mi-am luat un micut apartament.

Acum sunt aici, într-un colt din casa, așteptând ca măcar o clipa sa vina cineva și sa ma certe (,) ca am băut.

Dar niciodată visele sau dorințele mele nu s-au îndeplinit! De ce? De ce s-ar îndeplini tocmai acum???

Eu: Vise?? *ugh* ... cred *ugh* (,) ... ca glumești! *ugh*

Toate s-au dus. Toti m-au părăsit.

Cu forța care mi-a rămas (adică 0) încerc sa ma ridic de pe parchetul rece ca gheața.

Dar cad înapoi. Îmi întind mâinile și imi trag corpul pana ca covor.

Ma pun pe covorul alb și pufos, cu sticla de vin în mana, la un moment dat somnul furandu-ma!

************************************
Va urma

Sper ca va plăcut. Cred (,) ca știți deja, la 20 de voturi și 15 comentarii pun next-ul.
Va pwp. 😉❤

Nu am scris capitolul la 4 dimineața, l-am făcut la 6 ... eh ... nu e prea mare diferenta.

Știu ca aveți câteva intrebari:
*De ce a plecat???

*Ea era cu Nick ... acum e în Paris??

*Cine a venit în acea zi, în casa lui Nick??

În capitolul viitor voi face un capitol din trecut și o sa răspund la toate aceste întrebări. Am și eu o întrebare.

Cum a fost capitolul?? ^_^