Prolog
Mama imi zambeşte cu tristeţe in timp ce mă retrag din îmbrăţişarea ei. Văd cum o lacrimă i se scurge pe obraz. Ea e singura persoană pe care o mai am alături de mine şi acum ne desparţim pentru un timp pe care doar Dumnezeu îl ştie. O voce anunţă zborul meu,mă întrept spre poartă,mă uit pentru ultima oară la mama si mă duc la avion. Tot ce îmi doresc e ca mama să fie bine,ca tata să nu se întoarcă şi chinurile să revină. Îmi doresc sa încep o viaţă nouă, fără toate coşmarurile mele. Mii de amintiri imi inundă mintea,inima incepe să-mi bată mai repede şi simt cum lacrimile vor să iasă din ochii mei,le şterg repede să nu observe nimeni.
"Vreau să uit trecutul,chiar daca inseamnă să mint!" spun eu in şoaptă
