Colegi de cameră [H.S]

Capitolul 14

Capitolul 14

Să stau 3 minute în paradis cu el ? Ce mai înseamnă şi asta ?
Toată lumea se uită la mine , sperând să accept .

- Cum adică "3 minute în paradis" ? întreb confuză .

- Nu ști ? mă întreabă Hannah , iar eu dezaprob . Trebuie să...

- Îi explic eu ! țipă Jessica . Trebuie să te duci cu el în...debaraua de acolo și să stați 3 minute . Cea mai simplă provocare din lume .

Nu sună atât de rău . Adică , să stau 3 minute cu acest băiat în debara nu e cea mai grea provocare . Mă ridic de pe podeaua rece și îmi aranjez puțin rochia .

Băiatul merge în fața mea și îmi prinde mâna într-a lui . Ne împleticim degetele . Pot simți cum fiori reci își fac apariția pe șina spinării .

Privesc în jur și dau cu ochii de două smaralde ce mă privesc respirând greu . Nu înțeleg de ce e atât de agitat .

Intrăm în debara și imediat cum se închide ușa , lumina dispare .
Acum ce ? Doar stăm și vorbim ? Dintr-o dată , simt cum mâinile băiatului se plasează pe talia mea . Mă aduce mai aproape de el și își lipește buzele de gâtul meu .

- Ce faci ? șoptesc eu și îmi așez mâinile pe pieptul lui încercând cu greu să îl împing de pe mine .

- Doar lasă-mă să îmi fac treaba și simte-te bine . răspunde el încă având buzele pe gâtul meu sugând fiecare părticică din pielea mea .

- Dar ce se întâmplă aici ? șoptesc iar , de data asta simțind cum lacrimile se formează în colțul ochilor mei .

- Tu ai crezut că doar o să stăm și o să povestim într-o debara întunecată ? mă întreabă începând să râdă . Jocul se cheamă 3 minute în paradis . Stai cu mine 3 minute într-o debara , făcând dragoste .

Să facem ce ?! El e nebun ? Nu , nu , nu ! Eu nu sunt pregătită să fac asta . Nu vreau să fac asta .

- Nu , nu vreau ! spun începând să îl împing de pe mine , dar tit ceea ce reușesc să fac e să mă dezechilibrez și să cad pe jos .

Băiatul începe să râdă cu poftă , apoi se așează în genunchi în fața mea . Se întinde pe mine băgându-și mâinile sub rochia mea . O ridică până la buzd și o ridică scoțând-o . Mă simt atât de rău . Lacrimile apar pe obrajii mei făcând rimelul să se întindă peste tot pe fața mea .

Nu pot să cred că se întâmplă asta . Mai bine îi spuneam lui Louis că nu am chef să mă joc și poate că mă înțelegea . Dar nu , eu ce am făcut ? Nu m-am gândit deloc la consecințe .

Dar ce consecințe pot fi în jocul iubit de cei mici , cu numele de "Adevăr și provocare" ? Of , știam eu de ce nu îmi place jocul ăsta...

Și acum ce mai pot face ? Nu pot să fac nimic . Peste mine e o ditamai matahala care încearcă să mă violeze , iar eu nu pot riposta !

Fără să gândesc limpede , încep să țip . Tot ce vreau este să ies de aici . El îmi pune mâna la gură și continuă să coboare cu săruturile până la tivul lenjeriei mele intime .

Când să o îndepărteze , ușa debaralei se deschide . Când privesc în sus , observ ochii aceia verzi care pur și simplu îmi dau fiori . Se uită la noi vizibil nervos .

- S-au terminat cele 3 minute ! Afară ! urlă Harry la băiatul care nici măcar nu îl bagă în seamă .

- Stai și tu puțin , frate . Nu am terminat cu bunaciunea asta obraznică . rânjește tipul spre Harry . Dacă vrei , ți-o împrumut . E destul de bună . continuă el cu buzele lângă sutien .