"Râzând,
Riști să pari nebun.
Plângând,
Riști să pari sentimental.
Întinzând o mână cuiva,
Riști să te implici.
Arătându-ți sentimentele,
Riști să te arăți pe tine însuți.
Vorbind în fața lumii despre ideile şi visurile tale,
Riști să pierzi.
Iubind,
Riști să nu fi iubit la rândul tău.
Trăind,
Riști să mori...
Sperând,
Riști să disperi.
Încercând măcar,
Riști să dai greş...
Dar dacă nu riști nimic,
Nu faci nimic,
Nu ai nimic,
Nu eşti nimic."
Rişti:Rudyuard KiplingAm intrat in casa si i-am vazut pe ai mei cum pregateau masa.
-Vă ajut?
-Nu, du-te si spala-te pe maini si vino la masa.
-Acum!
Ma spal pe maini si ne asezam la masa, nu aveam o viata palpitanta...de fapt era chiar plictisitoare.
-Mami, maine merg cu un baiat la targ.
-Nu mergi cu Max?
-Nu.
-Maine e sedinta cu parintii, m-a anuntat diriginta ta.
-Bine.
Nu eram o eleva model, dar nici note mici nu aveam, toti imi spuneau ca pot mai mult, dar sincer nu imi pasa, vreau pur si simplu sa trec, nu vreau sa excelez.
M-am dus in camera si m-am culcat.Dimineata
Am ajuns la scoala repede, am vrut sa ma asez unde stateam de obicei, cu Max, dar el era preocupat cu Ashley.
-Alex, crezi ca as putea sa stau cu tine?
-Oh, Amalia, sigur, ia loc.
-Multumesc.
-Nu stiam ca Ashley e cu Max.
-Nici eu.
-Vi azi da?
-Da.
-Abia astept.
-Si eu.
Profesoara a intrat in clasa cu testele. Alex m-a luat de mana, era la fel ca mine, ii pasa de notele lui dar nu voia sa fie geniul clasei.
-Alexandru, 8!
S-a ridicat si si-a luat testul.
-Amalia, 9!
-Max, 6!
-Cum dracu?
-Limbajul Maxwell!
-Ma pis pe tine Morian! A iesit din clasa cu tot cu tarfulita lui dupa el.
Am ramas masca, Max al meu nu s-ar purta asa, o singura zi alaturi de aia si deja o ia pe cai gresite.Mi-am luat o rochie albastra cu dungi albe, era frig, dar vorba mamei "baba sufera la frumusete". Mi-a dat mesaj ca a ajuns si am coborat, era chiar frumos..carliontii il faceau adorabil, ochii căprui , era inalt si solid.
Mi-a dat un trandafir alb si m-a luat de mana.
-Abia asteptam targul.
-Nu ti-e frig?
-Sunt bine.
-Oricât de frumoasa ai fi imbracata asa, o sa racesti, mi-a dat jacheta lui si i-am multumit.
-Acadeeeleeee. Urlu eu si il trag de mana după mine.
Imi cumpara o acadea uriasa si dupa ce o termin ma saruta. Ii răspund.
-Esti lipicioasa! rade el de mine si isi linge buzele.
-Nu eu te-am pus sa ma saruti.
-Nu imi pare rau.
-Nici mie.
-Mergem in carusel?
-Mi-e frica.
-Esti cu mine, ca si singura. Rade el de mine.
-Haide, nu o sa se intample nimic.
Mergem si cumparam doua bilete, ne urcam pe scaune si il tin strâns de mana si inchid ochii.
-Stii ca nici nu a pornit nu?
-Stiu.
Pornim si incep sa tip si il strang de umar afundandu-mi fata in pieptul lui.
Dintr-o data caruselul se opreste, si nu pentru ca ajunsese la sfarsit si pentru ca se blocase.
-Cred ca glumesti, urlu eu.
Alex radea de mine dar eu il strangeam si mai tare.
-O sa imi rupi mana.
-Daca scap vie de aici nu o sa iti rup doar mana.
Ma saruta, uit ca sunt intr-un carusel, pe cale sa mor (exagerez aici) si ma gandesc doar la buzele lui care sunt presate de ale mele.
-Te-ai calmat?
-Da.
-Nu stiu daca e cel mai bun moment, dar chiar te plac, mereu incercam sa ma bag in seama cu tine dar erai cu Max si..aseara am zis ca o sa vin la tine si el nu o sa fie acolo, cand l-am vazut m-am gândit sa nu o mai fac, acum ma bucur ca te-am intrebat si cel mai mult ca ai acceptat. Ai vrea sa fii iubita mea?
-Alex, eu...imi placi..as fi foarte fericita. Fix cand sa se sarutam a pornit caruselul.
Poate nu e bine ca am acceptat, ma atrage, nu simt nimic puternic pentru el, dar dragostea vine cu timpul. Imi e putin teama, e primul meu iubit, dar daca nu risti nu castigi.
-Serios? Tipa el.
Cand coboram ma saruta usor.
Luam niste mini-burgeri si incepem sa mancam ca fomisti.
Isi apropie degetul de buza mea si ma sterge eu rosind.
-Te duc asa?
-Da.
Il sarut si ma apuc de urcat scarile.
Sincer? Imi e dor de Max, as vrea sa pot vorbii cu el, sa ii spun ce mi s-a intamplat. O sa ma duc sa fac un dus si o sa merg la el.*needitat*
In poza Alex.😍♥
Stiu ca nu am mai postat de...nici nu mai tin minte. Am crezut ca nu e cine stie ce. Oricum o sa ma ocup mai mult de acum.
CITEȘTI
Vise criminale
RomanceSunt copiii condusi de parinti? Ascultam noi sfaturile lor? Ii lasam sa ne conduca viata? Conteaza atat de mult banii? Mereu au luat decizii pentru noi, dar ce se poate intampla cand nu sunt de acord cu persoana cu care vrem sa ne continuam viata...