E dimineața. Mentorii noștri ne-au trezit și ne am dus sa luam micul dejun. Am mâncat niște oua ochiuri și ne am îmbrăcat cu hainele pe care mi le-a dat Eduard. Am mers într-un tunel și am ajuns la o aeronava. Katniss și Peeta și au luat rămas bun.
-Un ultim sfat? Întreb eu
-Supraviețuiti! Spune Katniss
Eu și Garlek ne urcam în aeronava cu tributurile din 7,8,9,10,11 și 12. Ne așezăm. O femeie ne introduce niște chestii în mana.
-Ce sunt acestea?întreb eu puțin speriata
-Chip-uri pentru a va urmări în arena! Mana!
Pentru o secunda simt o durere imensa dar nu pentru mult timp. Peste jumătate de ora ajungem într-un alt tunel. Eduard sta și ma așteaptă. Nu știu cum a ajuns asa repede aici.
-Sa ai noroc, Caitlyn!
-Mersi, Eduard! I am zis eu politicoasa.
Am intrat în tub și am așteptat. Peste 10 secunde, platforma a început sa se ridice usor. Lumina îmi străbătea parul, totul era verde. Eram înconjurată de toate tributurile. În mijloc era Cornul Abundentei.
-Sa înceapă ce-a de-a 76 ediție a Jocurilor Foamei! Și fie sortii întotdeauna de partea voastră.
A început numărătoarea. 60 de secunde. Îl vad pe Garlek la 5 tributuri depărtare. Îmi fixez un rucsac și aștept. 10 secunde. 9,8,7,6,5,4,3,2,1. Nu ma mai gândeam la nimic. Numai sa apuc ghiozdanul. Peeta și Katniss mi au zis sa nu merg la Corn, dar nu i-am ascultat. Apuc ghiozdanul și simt o lovitura de topor ca îmi apuca puțin pielea de pe piciorul drept. Ma doare foarte tare, dar pot sa alerg în pădure. Am fugit vreo 100 de m în codru. M-am așezat lângă un copac. Speram sa găsesc ceva util în ghiozdan, și chiar asa a fost. Am avut norocul de o alifie, un recipient pentru apa, o sfoara și un cuțit, dar nu din acelea care le poți arunca. Mi-am dat cu acel unguent și am așteptat. Am adormit. Nu știu cat timp m-am odihnit, dar am fost trezita de un sunet, ca o lovitura de tun. Atunci mi-am amintit ca înseamnă moartea unui tribut. Dar nu a murit doar un tribut, au murit mai multi la Corn. Îmi era destul de sete și foame. Aud pași, ma ascund după un copac. Sunt profesioniștii. Aștept pana pleacă și ma duc în partea opusa. Simt ca ceva ma strânge de picior. E un fel de rădăcină care a prins viata, cred. I-au cuțitul și încerc sa o tai. E foarte dura, de parca ar fi din otel. Știam ca în arena sunt capcane, dar nu din prima zi. Pana la urma reușesc sa o îndepărtez și fug. îmi este foarte sete, sper sa nu mor din cauza deshidratării. Merg ore în sir, sunt foarte obosita, nici măcar o picătură de apa. Rana provocata la Corn mi-a mai trecut. Nu am văzut fata tributului care mi-a provocat-o, dar cred ca o fi murit. Ma urc într-un copac și ma leg cu frânghia ca sa nu cad. Aud imnul, deci se vor afișa portretele tributurile moarte. Băiatul din 3, Ambii din 5, Baiatul din 6, ambii din 7, Baiatul din 8, ambii din 9 și ambii din 10. Uau, sunt mirata deoarece mai sunt 13 tributuri și sunt printre ei, poate chiar am șanse sa câștig. Cerul s-a înnegrit și mi-am dat seama ca prima zi s-a încheiat.