Baiatul din luna

Prietenia

Prietenia noastra se dezvolta incet, cu pasi mici dar siguri.
La o saptamana dupa intalnire veni timpul blestematelor trze.
Am avut un "mic"avantaj acela ca eram prietena cu un baiat invizibil - la propriu- care se uita la raspunsurile colegilor si mi le spunea.
Dupa teze cel mai interesamte erau "intalnirile" de pe balconul meu. Ne vedeam in fiecare zi.Cand ne plictiseam iesam in parcul de vizavi. Toti ma credeau nebuna.
Timpul tercu si venise a 13-a mea aniversare. Totul era perfect pana cand.......un prieten de-al lui Jack isi face aparitia. Nu il vazusem dar il auzisem:
-Jack tu trebuie sa vi cu mine acum!!!spuse prietenul sau.
-De ce? Ce se intampla?intreba jack.
Noi avem nevoie de tine.spuse onul
Atunci prietenul lui Jack pleca iar Jack vine sa ma anumte ca trebuie sa plece:
-Ana trebuie sa plec...imi pare rau.spuse el.
-Chiar acum?intreb eu.
-Da!spuse el.
-Bine dar de ce?intreb.
-E complicat. Nu iti pot explica acum!spuse el pe un ton trist.
-Bine. Pa.spusesem cu o voce soptita si trista.
-Pa!spuse Jack in pimp ce iesea pe fereastra si zbura catre luna grabit.
Dar ce so fi intamplat?ma intrebam eu mereu speriata si intristata mereu.