The gate

Mike

Nu suportam sa o vad plangand. Mi se sfasia inima doar cand ma gandeam doar ca e trista si as fi facut orice pentru a evita acest lucru, as muri in fiecare seara doar daca as stii ca asta ar face-o fericita.Nu vreau sa sufere, desi stiu ca deja a facut-o - din cauza mea. Dar cateodata, lucrurile nu ies asa cum ne-am dorit , dar vina nu ne apartine, asa a fost sa fie- trebuie sa ne obisnuim cu gandul ca poate asa a vrut viata. Din intuneric, trebuie sa selectam lumina, chiar daca pare imposibil de gasit.

I-am luat mainile reci si subtiri , tremurande intr-ale mele si le-am tinut strans.Atat de strans , incat sa stie ca ceea ce simt nu poate fi furat sau contestat de catre nimeni in aceasta lumea, deoarece in aceasta lumea suntem doar noi 2 : eu si ea si pentru mine e mai mult decat destul.I-am privit cu pofta rotunjimea buzelor si singurul lucru pe care il mai voiam era sa le ating, sa le simt caldura.Dar ea stia deja , mi-a anticipat miscarile , s-a apropiat de mine si m-a invaluit in caldura sarutarii sale tandre.Era atat de emotionata de prezenta mea, de faptul ca eram acolo, cu ea , sfidand orice lege a universului.Degetele sale imi explorau fiecare centimetru al pielii, surprinzandu-ma cu indrazneala sa.

Nu voiam nimic , numai pe ea.Dimineata, la amiaza si seara si in fiecare secunda a vietii mele. O bataie in usa spulbera toata magia, ma trezi din vis:

-Mel, dormi ? Pot sa intru ? se auzi de pe coridor o voce feminina.

Mi-am infascat tricoul , am mai privit-o intens doar o secunda si am sarit pe geam . Era doamna Riverr, mama lui Melanie, care ar fi scos fum pe nari daca m-ar fi gasit acolo. Traiasca incuietoarele de usa ! Ploaia se inteti, insotind ceata si noaptea intr-un val al infernului, deranjata si ea de  despartirea in asemenea circumstante de Mel.Am tras aer adanc in piept si m-am pus pe alergat serios.Noaptea nu era ceva care sa ma sperie , nu prea credeam ca ramase ceva capabil sa ma sperie.Sa se destrame totul, chiar atunci cand credeai ca totu-i roz si curcubeu nu era ceva necunoscut pentru mine.Dar asta-i deja alta smecherie. Imi ardeau obrajii , gandurile erau amestecate si de nedescifrat , ca o mazgalitura in caietul unui tanc de clasa a  2 a, inghesuite ca intr-un pachet de biscuiti, nedeslusibile .Nu voiam decat sa ma asez pe marginea trotuarului si sa plang pana adorm , sa uit de tot , sa nu mai  aiba nimeni nicio asteptare de la mine, sa  cufund chiar si umbra constiintei mele in uitare.

Dar nu -s eu tipul de om care sa renunte. In cei 19 ani ai mei, care au parut a fi 69 de ani , daca renuntam de cate ori lucrurile pareau imposibile probabil nici nu mai traiam. Da, ati ghicit. Eu sunt tipul de baiat rau , cum se zice, dar nu chiar atat de rau.Trebuie sa fiu rau pentru a supravietui, e singura  metoda prin care cineva ca mine poate supravietui.Asa ca am alergat fara oprire pana in locul pe care il numesc acasa. Am deschis usa  dintr-o miscare, incepand sa arunc cate un articol vestimetar inca de la usa, nemairezistand sa ma simt ud, singur si sovaielnic. O luminita albastruie si jucausa imi facea cu ochiul de pe canapea, semn ca am primit ceva mesaj sau poate doar o notificare de pe facebook. L-am luat in drum spre dus, si mi-am aruncat ochii peste ecran: 12 apeluri pierdute,  5 mesaje. E ok in noaptea asta. S-au saturat baietii sa ma tot sune, au vazut ca nu au cu cine si s-au pus pe mesaje, tipic. 

"Vad ca in seara asta nu ti-ai facut prezenta. Vezi sa nu se repete, ca dam tot de dracu." Anthony.

"Omule, treaba importanta. Maine dimineata, ora 9, nu uita jucariile." John.

Plictisitor. Baietii astia chiar cred ca sunt un idiot.Ce natarai. Nu stiu ce s-ar face fara mine si fara modestie aici .Urmatoarele mesaje  erau de alt tip, dar imi era solicitat ajutorul , din nou , dar asta nu ma supara.

"Iubire, pe unde esti, mai vii ?" Sophie

"Babe, m-ai abandonat . Te-am asteptat toata seara . Nu mai primesti desert.":( Sophie

"Tu, eu , BMV, 12.30 pm?:>."Christine.

Nici nu ar fi fost o idee asa de rea, daca nu ar fi trecut de ora de intalnire.Dar in acea seara nu aveam chef, vroiam doar sa ma asez in pat si sa imi imaginez ca o tin in brate, corpul ei lipit de al meu si atat. M-am lasat in bratele dulcelui somn , cu gandul la ea, dorind sa o visez, deoarece acel loc intre real si ireal e singurul in care posibilitatea de a fi impreuna sta inca in  picioare. Daca as fi pus sa descriu modelul de femeie puternica pentru mine, ea ar fi cel  mai bun exemplu : un trup firav si un caracter de fier , vise marete s, trecand orice limita a normalitatii, a dracului de perseverenta, iubitoare a extremelor, dar in esenta, tanjind dupa o simpla sarutare.

Atat de inocenta si sincera...