-Ce ai pățit ?întrebã Gerhard îngrijorat.
-Adică?
-Nu știu, am observat doar că ești în limbă după evreica aia.
-Ba, nu!
-Ba,da, am văzut cum o priveai.
-Te rog din tot sufletul meu, Gherhard, nu mă spune!
-Stai calm, Romeo, nu sunt turnător, ba chiar vreau să te ajut s-o cucerești.
-Îți mulțumesc atât de mult.
-N-ai pentru ce.
-Să știi că aș vrea să vorbești tu cu ea pentru mine.
-De ce ?
-Pentru că eu m-aș pierde în ochii ăia căprui, părul ăla șaten și...
-Bine, bine am înțeles, ea are ochii căprui , păr șaten , eu am ochii albaștri, păr la fel ca al ei, iar tu ai ochi ca ai mei și păr blond.
-Bine, dar care e planul?
-Ea, știu că lucrează la secția de croitorie( în lagărele naziste evreii lucrau în diferite secții ), iar eu mâine am să supraveghez secția și o să-i spun ce ai tu de spus, e bine așa?
-Da.