Răcoarea singurătății

4 0 0
                                    

Patul ,cândva cald, acum e rece sloi.
Când ai rupt orice legătură dintre noi,
Lumea mea s-a dus și visul a plecat
Căci pe sufletul meu fără mila ai călcat.
Sufletul meu încă te iubește și te vrea:
Fostă bucățică din inima mea,
Trecut frumos rupt din mine,
Chip delicat cu buze moi și fine.
Când ai plecat ai rupt bucăți din mine,
Ai luat toate amintirile bune cu tine
Și m-ai lăsat în agonie fără nicio ezitare,
Ai plecat din viața mea ca o pasăre călătoare.
Când te vei întoarce nu voi mai fi eu,
Ca să vezi cât mi-a fost de greu
Să înfrunt toată singurătatea,
Să stau față-n față cu realitatea.

Mă gândesc că poate mi-e mai bine fără tine
Fără atâtea certuri, țipete, răutăți și suspine
Din nopțile când firul poveștii noastre deraia,
Când iubirea dintre noi doi în negura se pierdea.
Acum rătăcești pe undeva pierdut in lume,
Acum cand "te iubesc" nimeni nu îți mai spune,
Cand nimeni nu mai e acolo să te ajute,
Acum cand rănile deschise sunt mai multe.
Poate că singurătatea nu e atât de rea cum pare
Acum când iubirea se pierde în depărtare.
Umbra ei nemuritoare acum îți ia locul
Și stinge încet- încet cu răcoarea ei focul
Ce cândva l-ai aprins în inima mea
Ce cândva neîncetat mocnea.

You've reached the end of published parts.

⏰ Last updated: Jun 16, 2016 ⏰

Add this story to your Library to get notified about new parts!

You Where stories live. Discover now