Multi credem ca daca raiul este sus ,iadul este jos si asta s-ar putea chiar sa fie adevarul ,dar oare daca fiecare este vegheat de un inger,oare este vegheat si de un demon? ,si daca da, de unde te observa si indeamna spre rau ?
Aceste intrebari sunt unele ce nu-i trecura niciodata prin cap lui Jak, un baiat foarte simplu cu exceptia faptului ca era genul de tip care facea numai nazbati la scoala,si care de era infuriat de cineva,nici ca se abtinea din al lua la bataie provocand de multe ori rani grave adversarului.El nu a fost totusi din totdeauna asa,din contra, candva era chiar un tip de treba silitor la scoala,prietenos chiar si cu straini ,obisnuit chiar sa hraneasca catelusii de pe langa bloc cu laptele si biscuitii de la scoala,care pe el nu prea il pasionau desi iubea sa manance un bol de lapte inainte de culcare. Cu toate acestea insa parinti lui s-au despartit, ramanand singur in grija unui orfelinat pentru copii,lucru care l-a intristat pana la lacrimi zile de-a randul,si l-a pus intr-o stare de gandire profunda. Desi te-ai gandi ca tristetea i-ar trece peste un timp si ca lucrurile ar reintra in normalul lor de odinioara nu se intampla deloc asa ,ci din contra a inceput sa aiba un comportament tot mai agresiv si neinteles ,mai ales atunci cand afara era o zi mohorata, fara raza de soare care sa lase vreo umbra descoperita pe pamantul cald al veri. Si desi aceasta stare te-ai fi putut gandi ca este din pricina despartiri celor doi parinti asa cum gandeau si uni psihologi de la orfelinat ,se poate sa fie si o alta cauza necunoscuta.
In fiecare noapte de la destramarea familiei sale, Jak obisnuia sa auda urme de pasi in camera sa de la orfelinat sau chiar sa vada timp de cateva secunde umbre miscandu-se, desi de multe ori dadea vina pe acelasi lucru pe care dau vina si adultii in cazul copiilor mici, si anume haine ,jucari sau chiar plante care miscate de o mica adiere de vant puteau da forma unei maini sau chiar unui corp ce se misca prin camera precum un peste intr-un acvariu delimitat de peretii transparenti din sticla ce permit lumini sa intre in mica lui lume. Totusi intr-o noapte Jak avea de facut un proiect la engleza cu o fata de la el din clasa, ce era un as in engleza si cu care, cand s-a inalnit pe strada in drum spre casa, ea vrand sa discute cu el depre cum vor proceda la proiect asa cum este si normal intr-o echipa, desi stia inca de la scoala ca comportamentul lui Jak poate sa uimeasca, isi facu curaj si se indrepta spre el incepand sa discute despre proiect, insa acesta isi continua drumul fara sa o bage in seama. Aceasta isi luase un pic de curaj si ii opri calea lui Jak, cerandu-i sa discute despre proiect, insa acesta incepu s-o sugrume. Chipul lui Jak era parca scufundat in cel mai adanc intuneric, ochii avand o licarire rosie ca focul, totusi in momentul cand auzi strigatele de durere din ce in ce mai mari ale fetei fata i se luminara si se trezi parca pana atunci aflandu-se sub o transa. Jak ii dadura drumul fetei, dupa care se dusesera in fuga la camera lui de orfelinat , si parca incerca sa gaseasca ceva ce era sigur ca avea mereu la el, dar acum nu mai are. Totusi negasind un raspuns se culcara tulburat, dar nu dormisera nici 10 minute ca un ras infiorator il trezi. In fata lui era o silueta ce arata exact ca el doar ca era neagra si cu ochii licarind cu un rosu aprins ce iti inspirau parca numai ganduri ucigase. Jak ramas aproape fara glas intreaba:
-Ci…..Ci…..Cine esti ?
-Cine sunt eu ?
-Sunt ceea ce va pandeste tot timpul zilei, pierind in lumina soarelui si renascand in intuneric sunt cea ce prinde viata atunci cand dormiti si caut o sansa de a scapa. Mai pe scurt sunt DOAR O UMBRA…… .
