COLȚII ÎNTUNERICULUI

Acum chiar că i-am pierdut.

                              

 Va suferi enorm întâi mama la vârsta de 3 ani omorâtă de un vampir şi acum tatăl la doar 17 ani...

- Ce aţi spus unde e tata acum şi în ce loc? Acum plec la el...

- Este la spital trebuie să îl aducă fratele tău

Bună sunt Rose am 17 ani stau în Londra şi din câte se pare am rămas fără părinţi tatăl şi mama erau hunteri omorau demoni, vârcolaci şi vampiri...

- Rose hai jos te rog.

- Acum... ea e mătuşa mea de pe tata Marina va locui cu noi de azi.

Matias fratele meu are 19 ani...

- Rose hai la tata azi mai poţi să îl vezi... te rog

După 20 de minute la cimitir

Marina... a-ţi ajuns...

Tata cine ţi-a făcut asta? Cine, am nevoie de tine...

Vino înapoi te rog!

***

După o săptămână...

Trr... trr

Rose trezește-te, sună alarma de ceva timp și tu dacă nu te grăbești vei întârzia.

- Ce? Bine Matias, mă grăbesc, acum ieși că am treabă.

- Bine nu sta mult.

Perspectiva Rosei

După ce fratele meu m-a trezit, nu știu cum de nu am auzit alarma, cred că după tot ce s-a întâmplat, e normal ,plus că am adormit greu.

După ce mi-am făcut un duș am deschis dulapul, să văd cu ce mă îmbrac. Nu a durat prea mult, am optat pentru un tricou pe care scria Kiss ME & kill ME, o pereche de blugi negri și teniși, plus câteva accesorii am trecut la make-up, unul nu foarte strident.

Cobor din cameră și mă duc la bucătărie unde fratele și mătușa Marina râdeau.

- Hei, ce-i așa amuzant, să râd și eu?

- Nimic ce nu știi deja, acum hai să mergem, mâncăm pe drum.

Am luat un măr și am plecat la liceu.

- Succes pitic, ne vedem mai târziu, sună-mă dacă ai nevoie de mine.

- Sigur, mersi... Ies din mașină și mă îndrept spre liceu, când pe lângă mine trec 2 tipi și o fată, îmbrăcaţi mai mult în negru, fata fiind mai mică de statură decât cei doi, uitându-se ciudat la mine.

Ajung la secretariat unde văd o femeie trecută de treizeci și ceva de ani, cu un zâmbet molipsitor.

- Bună, mă puteţi ajuta?

- Bună, sigur, cred că ești eleva cea nouă de la 9 B, așa-i?

- Da.

- Păi eu mă numesc Irina și sunt secretara liceului, clasa ta este la etajul unu, pe partea stângă, a doua ușă, te descurci?

- Sigur, mulțumesc.

Ajunsă în clasa mă aşez în ultima bancă şi încep să îmi caut manualele încercând să îmi amintesc care este prima oră. Nu trec mai mult de 5 minute ca profesoara intra în clasă şi se prezintă.