Salut! El este Daniel! Sufletul ei pereche.La naiba! Sunt în pădure! În fata mea sunt 3 vârcolaci doi negri care sunt mai în spate și unul de culoare alba care se pare a fi liderul.
-Ce vreți de la mine! Întreb eu speriata.
Dar nimeni nu îmi răspunde doar se uita la mine. Mă studiază din cap pana în picioare
-Prințesa mea! Ce frumoasa ești! Fata mea!
-Poftim! Fata mea! Tip eu speriata! Ce naiba se întâmplă aici!
-În curând vei afla ce și cum! Așteaptă puțin!
Mă scol transpirata zi speriata. Sunt în camera mea. Totul e bine. Dar de unde acest vis. Știu ca e o fărâmă de adevăr în toate aceste lucruri.
Mă scol fac un duși mă îmbrac cu o pereche de blugi albaștri și un tricou alb simplu și geaca mea de piele. Și desigur tenesi mei.
Cobor la masa. Aleg sa nu vorbesc cu părinți mei de acest vis.
-Mamă,tata eu plec la liceu!
-OK scumpete ai grija! Spun deodată părinți mei.
Liceul:
Am ajuns la liceu. Totul pare normal. Prieteni mei sunt mai prietenoși astăzi.
În fata liceului apare o mașină, nu sunt o mare fana a mașinilor de aceea nu știu ce marca e. Dar e super.
Simnturile de vârcolac o iau razna când el coboară din mașină. Simnt ca el este sufletul meu pereche. Pe inchetura mâini apare numele lui Daniel. Ce naiba!
WOW.Este înalt este brunet cu ochii verzi. Și este îmbrăcat cu un tricou negru prin care i se vede trupul bine sculptat. Și desigur cu blugi.lui albaștri,și tenesi lui negri. După îmbrăcăminte și atitudine este un om dur. Dar...mirosul lui de menta...Este vârcolac...sufletul meu pereche. Dar oare mă vrea? Mă iubește?
Ce...se îndreaptă spre mine.
Mă strânge în brațe. Mă simnt ciudat simnt cum in tot corpul sunt niște furnicături.
-Iubire totul va fi bine! Sunt aici! Scuze ca nu am putut veni mai devreme dar...
-Aaa...sunt...Daia...
-Știu cine ești Prințeso. Știu totul despre tine. Și stai liniștită nu se va întâmpla nimic.
-De unde ști de visul meu!
-Iubire știu tot! Darorita faptului ca ești sufletul meu pereche pot sa Îți citesc gândurile.
-A ok! Doar atât am fost în stare sa îi spun.
Ignor toate privirile care se năpustesc asupra mea.
--Iubire trebuie sa stăm de vorba! Trebuie sa Îți explic anumite lucruri!
-OK zimi!
-Nu acum puțin mai încolo când se vor calma puțin lucrurile.
