Royal families

Partea 1 - Liceul meu. Regulile mele!

Catrina

O noua zi de liceu in care tot ce fac e sa ma plictisesc. Cel putin asa credeam de dimineață cand mi-a sunat alarma.

-Abea astept vacanta,nu mai suport sa ma trezesc de dimineata,zic revoltata in timp ce ma duc sa fac un dus rece ca sa ma trezesc.

Ei bine poate va intrebati cine sunt. Sunt o fata obijnuita care locuieste intr-o lume stricata. Ea e condusa de cinci famili inganfate care nu isi tin copii sub control si care cred ca daca fac un lucru rau nu conteaza. Ei bine nu e asa. Doar ca lumea e prea proasta sa ii pese. Daca ei o duc bine nu se baga.

Ies repede din dus si ma imbrac cu o cămaşă si blugi, luându-mi tenesi si ghiozdanul. Eram deja in întârziere. Ajunsa jos in bucătărie observ ca sunt singura. Ca de obicei. Mama cu tala lucreazã pentru familii. Dupa ce imi iau un mar ies afara si urc in limuzina care ma duce in fiecare zi la scoala. Urăsc asta. Intr-un an imi iau carnetul si am terminat cu toata fandoseala asta. La liceu nu prea am prieteni. Deoarece majoritatea ma cred snoabă.

-Am ajuns domnisoara Davis.

-Multumesc Rob,te rog spune-mi Catrina.

-Daca va spun asa imi risc slujba domnișoara Catrina.

Strâmb din nas la noul apelativ si cobor fara sa mai spun ceva. La intrare in liceu sunt asteptata de Kira,prietena mea cea mai buna si Jay fratele ei geamăn. Ei sunt singuri mei prieteni care ma inteleg. Ne cunoastem din gradinita iar parintii nostru lucrează impreuna.

-Ai ajuns ce minune. Credeam ca iar trebuie sa inventez o scuza pentru ca intarzi. Imi spune Kira in timp ce o imbartisez.

-Hai Kira lasa fata in pace. Ce faci iubito?

-Mersi Jay. Bine. Vreau sa dorm.

Jey da din cap afirmativ si ma ia de mana in timp ce mergem spre intrarea in liceu. La prima vedere eu si Jay am părea un cuplu frumos. Dar defapt nu e asa. El are alta inclinatie . Ii plac baietii .

Eu ca de obicei de fiind atenta cand o iau mai in fata ca sa ajung la dulapul meu ma busesc in cineva.

-Ai grija in cine te busesti data vitoare impiedicato . Tuna vocea de baiat necunoscuta care nu face decat sa se uite la mine.

-Iubito esti bine. Sare Jay ca ars sa ma ajunte .

-Da sunt bine. Ma uit spre grupul de cinci persoane care se uite ba razand la mine ba incruntati.

-Ar trebui sa iti ceri scuze. Kira se baga si ea iar acum grumul începe deabinelea sa rada. Dar băiatul in care m-am busit se uita direct la mine fără vre-o emotie.

-Micuto,ori nu ai televizor acasa,ori nu sti cine sunt eu!vocea lui pătrunzătoare ii face pe ceilalti sa sa oprească din ras totusi ochii lui raman fixati pe mine.

-Si cine ma rog esti? Kira continua gesticulând ironic asta enervandul pe tipul din fata mea .

-Numele de Kingston iti spune ceva? Spune el cu aroganta si un zâmbet superior apare in coltul gurii lui.

Ma uit la Kira iar fata ei s-a albit si frica isi face prezenta in ochii ei.

-Aparent da. Dupa reactia ta. Ea,spune arătând spre mine,ar trebui sa isi ceara scuze.

Si asta a umplut paharul ma uit la el incruntata si imi incrucisez baratele la piept.

-Sa va pup si picioarele domnule Kingston? Întreb cat mai ironic pot in timp ce imi ridic o spranceana la el.

Ochii lui se intuneca brusc si se apropie de mine astfel incat postura si inaltimea lui devin intimidante.

-Repeta ce ai zis. Spune acesta vizibil nervos cu pumnii inclestati.

Unu dintre baietii din spate ii pune mana pe umar încercând sa il linisteasca.

-Alexi,ia mana pana nu ti-o rup. Vocea lui devine din ce in ce mai infricosatoare iar ochii lui ma omoară la ce furiosi sunt.

-Aiden,lasa fata. O sperii. Spune Alexi in timp ce imi arunca o privire compătimitoare.

Aiden se apropie de mine mai exact de urechia mea si spune:

-Liceul meu. Regulile mele!

Apoi se întoarce si pleacă. Iar eu tocmai am dat startul la război.

**************

Hei. Am postat primul capitol. Sper sa va placa. Scuzele mele pentru greseli. Si capitolul următor incerc sa il scriu mai lung.