CAP XII. GunMan vs. Lex

6 1 2
                                    

Timpul a zburat... Emotiile au prins radacini si mai adanci in sufletul meu... Ma indreptam incetul cu incetul inspre vestiar... Tin sa precizez ca, dupa ce am dormit in vestiar, m-am dus acasa si am facut un dus lung cu apa aproape rece... Era asa de bine si revigorant...

-Daca simti ca arzi, te sfatuiesc sa iti torni niste apa rece pe cap. imi spune Matt de parca stia la ce ma gandeam acum.

-Fii linitit Lexi... O sa fie bine! imi spune Lisa cu vocea ei blanda si delicata.

-O fi mare, dar nu cred ca il duce si capul! glumeste Eric.

-Daca reusesti sa il capsezi in piept cum ai facut cu mine, o sa ai o sansa destul de buna, chiar favorabila, deci, nu te teme, ai devenit mai rapid... La cantar, cand te-ai intors cu spatele, s-a vazut ca muschii spatelui au fost ciopliti cum trebuie...

-Hmm, multumesc! spune Matt flatat.

-Antrenorule, nu uita ca si eu an pus sare in ciorba asta! il contraataca Red.

-Ce-i drept, e drept! spune Matt.

Daca stau si ma gandesc sincer, discutia asta nici nu ma prea interesa, eram prea emotionat.. De la liga incepatorilor... Aici... Ce zgomot infernal se aude din sala in care o sa se desfasoare Main Eventul....

-Lex! striga Matt in acel moment la mine. Nu te mai gandi aiurea! Echipeaza-te!

-Bine! Imediat ma duc sa ma schimb... Dar... Stai! Ai zis sa nu iau echipamentul pe care l-am folosit in meciul cu Red...

-Da, asa e! spune Lissa. L-am rugat pe antrenor sa ma lase sa iti dau asta.

Spunand acestea, Lissa imi intinde cutia in care se aflau mingile de tenis.

-Mingi de tenis? spun eu surprins si confuz.

-Nu.. Ce se afla in cutie!

Cand am deschis cutia, am vazut un echipament nou... Cusut de mana... Pe spate, in partea stanga scria cu mov ''LEX" iar pe partea din fata, in dreapta, era cusut un cap de lup, din material gri... Culorile mele preferate...

-Cine mi-a facut...

Nici bine nu termin de rostit intrebarea, ca, ridic echipamentul si vad manusile pe care le-a purtat Red in meciul nostru.

-Voi... spun eu lasand privirea in podea, cuprins de sentimente de bucurie si extaz.

-Da, noi! Echipamentul cusut de mana, e opera Lissei, iar manusile, ideea fostului proprietar, desigur! spune Eric cu un zambet larg.

-Ce adunatura de pomina... Voi... Nemernicilor... Imi vine sa va strang in brate pana va rup coastele! Mai ales pe tine, dulceata! le spun eu stand cu echipamentul lipit de frunte, cu capul aflat in mainile proptite in genunchi. Nu puteam sa ridic privirea, tremuram de emotie... Nimeni nu a mai facut asta pentru mine... Eram asa fericit si totodata intristat... Nu le-am facut niciodata nici o favoare, nu le-am dat nimic, mereu au sarit sa ma ajute...

-Stiu la ce te gandesti! imi spune Matt. E frumos, dar, asta e si un motiv sa castigi, daca nu pentru tine, fa-o pentru ei!

-Asta am de gand! spun eu ridicandu-ma de pe banca. O sa va fac mandrii de mine!

-Vezi sa nu te faci prea tare de ras! spune Red iesind din vestiar.
Dupa 5 minute am ramas singur, m-am schimbat... Cusatura echipamentului era atat de fina! Manusile erau din piele de calitate, noi, ingrijite... Ma simteam de 10 ori mai dinamic si energic.

"Pot face asta! Pot face asta" imi repetam in timp ce saream de pe un picior pe altul.

Usa se deschide brusc trantindu-se de perete.

-Inca 5 minute Lex! imi spune Matt. Pregateste-te!

-Huh! Haida! ii raspund antrenorului pregatit de ce o sa urmeze.

Antrenorul mergea inainte , urmat de Eric si Red... Stateam in spatele lor, scari... Cu fiecare pas, corpul mi se simtea mai greu... Presiunea pusa de strigatele publicului era groaznic de apasatoare pe umerii mei... Parca ma tintuiau la podea... Era prea mult, simteam ca ametesc... In acel moment, Red se intoarce la mine:

-Here we are! spune acesta zambind. De aici incepe liga ta!

Cand a spus asta, m-am uitat peste umarul lui... Am vazut o sala plina, strigand si incurajand luptatorii sa paseasca in ring... Am intrat... Mergeam ultimul... Auzeam vorbe in public...

"-Cine e asta?
-Ce slab e! E ca o furnica pe langa Xander!
-Da... O sa fie zdrobit... Iar eu o sa ovationez asta!"

Tremuram ca o varga, vroiam sa intru in pamant de rusine... Antrenorul ma sfatuieste sa exersez in aer loviturile, sa nu mai bag in seama publicul.

Deodata s-a facut liniste.. A inceput o piesa a unei formatii mettal, axata mai mult pe tobe... Ritmul acesteia ma facea sa cad in genunchi... Parca se apropia un demon... Publicul a izbugnit in aplauze, Xander inainta cu un halat lung si albastru, cu gluga pusa pe cap... Aspectul asta il facea si mai infricosator...

-INTRA IN RING... AVAND 80 DE KILOGRAME, 1.84 METRI, OMUL MITRALIERA... GUNMAAAANNNNN XAAAANNNDEEERRRRR!

Acesta ridica mainile in aer... Odata cu aceasta miscare, publicul izbugneste in strigate si aplauze, eram coplesit...

"-IN COLTUL DIN DREAPTA... CEL  CE L-A INVINS PE RED, CHALLENGERUL NOSTRU, AVAND 76 DE KILOGRAMDE, 1.81 METRI, LEEX SOOOTOOOOOO"

O adunatura de ovationari negative si huiduieli ma fac sa ma impiedic si sa cad pe jos in momentul in care ma prezint publicului..

"-O SA FII STRIVIT COPILE!
-E DOAR AL TAU XANDER!
-DOAR UN GUNSTRIKE ITI TREBUIE!"
Nu imi pot scoate strigatele astea din cap, eram doar eu si el intre cei patru stalpi...

Arbitrul ne cheama langa el pentru a ne explica regulamentul, nici unul din noi nu il asculta, incercam sa il privesc amenintator in ochi... Dar ma domina... Imi era frica... Se uita fix, parca nu respira deloc.

-Bun, ciocniti manusile in semn de respect si Fair Play!

In acel moment am intins mainile si acesta mi-a lovit manusile...

"DING! DING!"

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jan 12, 2017 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Un Pumn? Sau.. Poate O Imbratisare...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum