Numar Necunoscut 2 //Finalizata//

Absolut nimeni?

-Buna.Spune tipa blonda din fata mea.Ochii verzi deabea se zaresc printre genele lungi cel mai probabil puse,buzele sunt pline cu botox,tricoul decoltat,fusta mini roz,tocurile mai mari decat buzele...cine a adus-o pe parasuta asta aici?
Imi dai voie sa intru?Ma intreaba iar vocea sa pitigaiata ma zgarie pe creier.

-Nu primesc prostituate in casa.Spun si dau sa inchid usa dar isi baga piciorul pentru a nu o mai inchide.

-Eu vreau sa vorbesc cu Chris.Spune si flutura din gene.

Ce treaba are asta cu Chris?

-Chris dragule!!Tipa cand il vede iesind de dupa usa si ii sare in brate.

Mai am putin si imi fac cruce.Ce tocmai se intampla?

-Da-te Dora!Tipa Chris si ii face vand ea aprope dezchilibrandu-se.Ce vrei de la mine?Ce cauti aici?

-Dragule am venit sa te vad...mi-ai lipsit.Spune si isi tuguie buzele rosii ca sangele.

-Dora nu mai avem ce vorbii!La dracu nu mai veni dupa mine!Nu ma mai urmarii!Tipa Chris plin de nervi.

-Dar Chris iubitule eu te iubesc!Spune aseazandu-se in genunchi.
Asta vrea sa ii faca oral cu mine de fata?!

Ia stai!A zis ca il iubeste?

Ma incrunt si il dau pe Chris laoparte infigandu-mi unchiile in parul ei.

-Au!!!Lasa-ma nebuno!Ce te-a apucat?Lasa-ma sa vorbesc cu Chris!Tipa ea iar eu o lovesc cu toata puterea.

-Fufo nu ai ce vorbii cu iubitul meu!Ai inteles?Urlu eu iar ea isi mareste ochii.

-I-iubitul t-tau?C-cum a-asa?Se balbaie ea.

-Dora intelege!Te-am crezut o prietena cu care imi pot imparti ofurile!Doar atat!Nu am avut niciodata sentimente pentru tine!Ea este Sara de care iti povesteam.Spune Chris iar eu ii dau drumul la par.

-Credeam ca tu...ma m-ma..

-Credeai prost!Pa.Spun si ii inchid usa in fata.

Chris ma priveste scurt si trece pe langa mine ajungand in bucatarie.

-Sa incui usa.Spune si pune aloatul intr-o tava apoi il baga in cuptor.

-De ce?Intreb si incep sa curat masa.

-E nebuna...Spune si se apropie de mine.

-Ce treaba ai avut cu ea?Il intreb iar el ofteaza si se aseza pe un scaun.

-Am stat la ea o lunga perioada de timp.O credean prietena dar ea voia mult mai mult.Nu puteam sa te uit asa ca mereu o respingeam.

-Adica vrei sa spui ca...tu timp de doi ani nu ai fost cu absolut nimeni?

Incuvinteaza.

-De ce?Intreb.

-La orice fata ma uitat ii vedeam imperfectiuni.Nu ma simteam atras de niciuna.
Cand veneam la spital sa te vad parca nu mai puteam sa plec.De asta eram acolo mereu,ca sa te vad si ca sa te simt.
Stiam ca daca te trezeam eu...tu nu iti mai aduceai aminte nimic,memoria ta nu iti mai revenea.Am ales sa stau un an sa astept sa te trezesti singura apoi sa te ajut sa iti revii.
Cand am aflat ca ti-ai revenit nu puteam sa vin langa tine,sa te tin in brate,sa te sarut,sa te mangai...nu puteam. Ai fi putut face un atac de panica foarte urat.

-Okkk...Gata! Spun si incerc sa ma ridic dar imi prinde mana.

-Te iubesc!Spune si isi lipeste buzele de ale mele.

Heeeeeei:))

Imi pare rau ca nu am postat si ca din cauza mea v-ati facut griji.
Sunt bine ! Iar motivul intarzierii capitolului a fost deoarece nu am avut timp.

Okkkk...ce e mai rau e ca nu mai am ideei :((

Ma puteti ajuta? Imi lasati pe privat ce credeti ca se va intampla in cealalalt capitol iar eu pun totul cap la cap si il fac.

Sper sa nu fi-ti suparati pe mine :)

O sa postez cat de repede pot.

Va iubiiii <3