Această „carte” este bazată pe experiențele mele reale din viață, traumele dar și bucuriile, ca un fel de biografie pusă în cuvinte filozofice și alte ipostaze. Este vorba de ceea ce m-a maturizat devreme și totuși târziu. Vreau să ating lungimea unui roman cu această lucrare și vreau să reflectez asupra lumii reale, că, noi credem că o privim ca o realitate, dar pentru alții poate fi doar o poveste urâtă, un coșmar sau, poate să fie cu adevărat, o lume de vis. Tot odată îmi doresc să reflectez asupra gândirii mele, chiar dacă par un „copil” (adolescent) fericit, în sufleul meu se petrec mii și mii de chestii ce mă intrigă, mă omoară și mă lasă fără vlagă, chiar dacă am zâmbetul schițat pe față.
Prin acest „roman” vreau ca lumea să nu mai judece după copertă, căci cel ce contează cu adevărat, este conținutul, degeaba coperta e frumoasă dacă acel conținut este plictisitor. Fac apel la bun simț și oameni inteligenți care pot citi dincolo de cuvinte, dar, se pare că sunt puțini. Îmi doresc să schimb lumea prin această „operă de artă” (depinde cum o considerați voi), câtuși de puțin. Vreau să demonstrez că, lucrurile ce n-au valoare, pentru alții sunt comori d-abia aflate, că poți să creezi rime, dar dacă știi să le unești, poți construi o poezie, poezie ce are-n ea esența, sentimentele și emoțiile unui om. Vreau să mai demonstrez că cei mai puternici oameni, zâmbesc toată ziua și noaptea adorm plângând, tot odată, vreau să le arăt părinților, prietenilor, colegilor că... am comorile mele pe care le împart cu toți și stau să te învăț ceea ce știu cel mai bine, despre aroganță, indiferență dar și speranță, te pot învăța să speri în timp ce ești îngropat în indiferență, te pot ajuta să trăiești printre oameni aroganți și singurul tău lucru cel mai de preț să fie o pisică și un caiet pe care-ți reverși mânia în versuri sau proză. Mai doresc să învăț pe unii oameni că și singurătatea e bună la ceva, chiar dacă ești înconjurat de oameni, te simți singur, ai vrea ca cineva să fie aproape de tine, și cel mai des, nu știi cine. Ți-ai clădit un univers cu o persoană pe care n-o cunoști, dar nu-i nimic, singurătatea și lipsa acelei persoane o să te facă să biruiești în viață, o să te aducă pe căi bune, căci, o să înveți să-ți faci singur treaba, fără să apelezi la ceilalți.
C-am atât am avut de spus ca o descriere a viitoarei mele cărți ce o s-o scriu pe Wattpad. O seară cât mai plăcută (ceasul meu indică ora 18:23 .)
