Este o zi innorata de octombrie.
Parca toate culorile vor sa se shimbe in rosu. Tot ceea ce ma inconjoara este de culoare ruginie. In sfarsit si parul meu se poate simti mandru, deoarece nu va mai iesi in evidenta culoarea lui de morcov...
Lucrez la Nando's , dar nu ma mandresc cu asta...
Toata ziua alerg din usa-n usa pentru a face livrari...fie ca-i zi, fie ca-i seara, fie ca-i iarna, fie ca-i vara, ce mai conteaza?!
Ma numesc Jade. Probabil parintii mi-au pus acest nume din cauza ochilor mei ce se aseamana cu jadul...
Este in preajma Halloweenului si toata lumea se agita, incoace si-ncolo. Care mai de care sa cumpere bomboane mai colorate, costume ciudate, fel de fel de lucruri ...
Eu nu ma ambalez asa de tare, desi toata Londra este intr-o continua forfota...
Este vineri, poate am si eu norocul si Josh imi va da drumul mai devreme... Sper si eu ....
-Jade! Ai o comanda! striga Josh la mine de la bar.
-Hei! M-ai intrerupt din visare! spun eu amuzata.
Da, este unul din defectele mele, visarea... stau si visez cu ochii deschisi ...
-Hai, misca-te aici!
Ops... se pare ca n-are chef de glume...
-Spune... unde ma mai duc? spune ue cu o voce falsa de "happy girl"-Peste drum, la 169 . Au comandat asta si asta, aa si asta! Poftim! si mi le puse pe toate in brate...
-Nu stiu daca o sa ma mai intorc cu sau fara brate...
-Sa vii repede! Daca vii repede iti dau voie sa pleci.
Ooo... e rost de plecare mai devreme... trebuie sa ma grabesc!
Am iesit cu toate cele puse, mai bine zis aruncate, in bratele mele.
Pe strada totul era plin de copii mascati in fel de fel de creaturi.
Un copilas deghizat in Zorro, a venit la mine si m-a intrebat daca-mi place in ceea ce este imbracat. Normal ca i-am spus ca-mi place nespus de mult, desi nu era cine stie ce... Doar cand i-am vazut fata aceea din care radia soarele din cazua fericirii m-a facut sa ma simt o persoana mai buna.
I-am inmanat pachetul femeii ce locuia la 169 si m-am intors la Nando's.
-Hmmm...15 minute..hai treaca de la mine... esti libera...spuse Josh.
-Merciiiiiiiii!!! Si am zbughit-o spre vestiar.
Se intunecase de-a binelea cand am iesit din magazin, desi era 18:00.
In ciuda faptului ca imi e frica de intuneric, am pornit-o de-a lungul drumului.
Aveam de mers doua statii pana acasa, dar nu aveam bani de autobuz, deci "La pas, Jade! Hai! Stangul, stangul stang-drept-stangul!".
Deodata....
