One Shot-uri

Darkness of my heart

Fug fara a ma uita la ceea ce las in urma. Imping crengile copacilor pentru a-mi face loc. Un urlet se aude in spatele meu. Alerg din ce in ce mai tare, pentru a o lasa in urma, dar nu reusesc. Ma urmareste precum o umbra. Unde sunt eu, este si ea.
Ma afund, in padrea plina de orori ale noptii in care chiar si corbilor le era frica sa-si foloseasca sunetele lor reci ca gheata, fara a mai tine cont de pericolele ce ma pot astepta acolo. Tot ce vreau este sa fug de creatura.
Frunzele-mi troznesc sub picioare, iar aerul devine tot mai greu de respirat. Ajung la o carare. O urmez ingrozita, in speranta de a gasi ajutor. Duce spre varful muntelui. Stiu ca nu ar trebui sa urc, dar instinctul imi conduce pasii intr-acolo. Brusc, simt o durere puternica in piciorul stang si cad la pamant. Speriata imi intorc capul si imi atintesc privirea spre cauza durerii.
Cu o vocea stinsa si ragusita, scot un tipat, abia auzit, la vederea unui craniu uman, patat de sange. Maraitul creaturii se aude tot mai tare si mai puternic. Intr-o fractiune de secunda ajunge in fata mea. Vreau sa fug, dar pot. Frica m-a paralizat. Cu ultimele puteri ramase ma tarasc cat de repede pot, nepierzand contactul vizual cu acest monstru odios. Ma tarasc pana ma izbesc de trunchiul unui copac cazut din caua furtunii. Creatura se apropie de mine, aratandu-si coltii viciosi. Caut o piatra, un bat, ceva pentru a ma putea apara, orice. Fara speranta.
Siroaie de lacrimi mi-au aparut pe chipul acum murdar de noroi. Lacrimile mi se scurg pe obrajii rosii de ger. Imi acopar fata cu mainile vinetii si astept.
Astept sa fiu sfasiata de un monstru ingrozitor. Nu pot sa cred ca voi sfarsi in feul asta. Singura, inghetata, paralizata de frica, si totul din cauza acestei creaturi monstruoase. Astept si iar astept. Astept si nimic. Nu intelegeam de ce. De ce nu termina? De ce nu ma omoara mai repede? De ce asteapta? Cu teama imi indrept privirea spre creatura si realizez terifiata ca in spatele ei se afla...