Ce este viata ?
Stiu ca pare o intrebare prosteasca , dar totusi reflectez destul de mult asupra acestei teme . Intr-adevar , nimeni nu stie raspunsul , si nimeni nu va putea raspunde vreodata cu siguranta . Doar banuieli. Daca ar exista o entitate mai presus de om , care probabil ne-a creeat , probabil aceea stie raspunsul , dar eu unul nu cred in asa ceva . Nu stiu daca tot ce ni se intampla sunt doar evenimente intamplatoare care nu duc nicaieri , sau fiecare secunda are semnificatia ei in viata omului . De cand ne nastem , ni se zice ca trebuie sa facem ceva cu viata noastra , dar daca viata face ceva cu noi ? Nu stiu . Nu cred ca voi afla vreodata . Suntem cu totul independenti sau este vreo forta superioara mintii umane care ne controleaza ? Si totusi , daca ne punem intrebarea "Ce este viata ? " , automat este urmata de intrebarea " De ce am fost creat ? " . Intr-adevar , am mai gasit inca un mister pe care nu il vom deslusi vreodata . Motivul existentei noastre . Cateodata ii intalnim pe acei oameni care ne fac sa ne simtim de parca am fi in plus sau degeaba , dar daca fiecare om are importanta lui in ciclul naturii si al omenirii ? Dar daca existenta tuturor oamenilor este degeaba ? Recitind acest pasaj , am ajuns la concluzia ca ambele intrebari sunt adevarate , pentru ca fiecare om ajuta cu fiecare actiune de-a lui la aducerea lumii cu un pas mai aproape de sfarsit , si pana la urma daca va fi un sfarsit , nu-i asa ca existenta tuturor oamenilor este degeaba ? Nu zic ca este adevarat sau ca trebuie sa crezi asta , sunt doar cugetari de ale mele in RATC in drumul spre liceu si de la liceu spre casa ; lucruri copilaresti . Si totusi , cred ca pana la urma am deviat de la subiect...
Ni se zice tot timpul ca viata este grea . Eu unul nu cred asta . Viata e usoara si frumoasa , cu toate ca are urcasuri si coborasuri , dezamagiri si clipe de glorie , sunt acele momente care te fac sa uiti de tot ceea ce a fost urat , momente care vor ramane imprimate in memorie . Acesta este lucrul care face viata frumoasa : faptul ca nici o intamplare / eveniment neplacut/a nu ne poate face sa uitam tot ceea ce a fost frumos . Este pur si simplu firea si natura umana , care ne impiedica natural de la boli ca depresia . Totusi multi oameni uita de aceasta calitate nemaipomenita si o batjocoresc . Nu are rost sa ma ascund si sa zic ca nu fac asta , pentru ca , spre rusinea mea , o fac cam des . Unii oameni lasa lucruri mici si neimportante , uneori amintiri revenite la viata , sentimentele , sa uite de orice aspect frumos al vietii si sa intre in depresie ... De ce se intampla asta ? De ce uneori simtim ca nimeni nu ne vrea , ca toata lumea ne uraste si ne-a intors spatele , ca ne-a abandonat ? Pur si simplu este nedrept , pentru ca oricat de rau ai putea fi , tot este cineva care te iubeste , cineva care iti vrea binele , cineva care te va proteja . Avem impresia ca familia nu ne intelege , iar prietenii ne-au intors spatele . In primul rand nu este adevarat , pentru ca familia desi nu ne intelege uneori , ne sare orbeste in ajutor ; iar prietenii au spatele intors tot timpul , numai ca ei cateodata lasa se sa vada asta , alteori nu. In al doilea rand , eu unul nu cred ca exista momente cand absolut toti ti-au intors spatele , pentru ca , chiar si printre necunoscuti , sunt oameni care privesc viata din alta perspectiva, oameni care fac bine , si ajuta fara sa ceara ceva inapoi , fac asta pentru ca asa este bine . De-asta nu este nici un moment in viata cand ABSOLUT toti sa-ti fi intors spatele .
Eu sunt originar din Mangalia , oras superb . La liceu am plecat la Constanta , locuind la bunica , incercand sa fug de parintii mei si de autoritatea lor . Credeam ca nu sunt fericit acolo . Dupa ce m-am mutat la Constanta cu bunica , mi s-au intamplat o serie de evenimente care mi-au facut viata mult mai frumoasa ; care m-au umplu de fericire si de bucurie . In acel timp , am reflectat asupra a tot ceea ce s-a intamplat in Mangalia si am ajun la concluzia ca si acolo eram fericit , eram doar prea orb ca sa vad asta . Si aici sunt fericit , dar asta m-a facut sa imi dau seama ca si acolo eram . Eram orbit de faptul ca nu puteam face absolut tot ceea ce vreau . Dar pe parcurs am realizat ca nu trebuie sa fac tot ceea ce vreau ca sa fiu fericit . Fericirea nu este adusa de bogatiile fara limite , masini , vile , curve sau orice altceva . Fericirea este adusa de lucrurile marunte , de clipele in care avem timp sa gandim limpede , de clipele in care uitam de griji . Aceste clipe sunt mai dese decat ne dam noi seama . De exemplu o plimbare toamna , intr-un parc gol , in jur fiind numai copaci dezbracati batuti de vant , pe jos un covor galben-rosiatic de frunze , iar langa, un tovaras cu care vorbesti mereu si in care ai incredere , dar cu care linistea comunica mai mult decat orice cuvant . De nepretuit, cel putin pentru mine . Sunt de nenumarat aceste momente : prima ninsoare dintr-un an , holbarea la cerul noptii , o plimbare in natura , o odihna strasnica etc . Esentialul acestui pasaj este ca fericirea exista in orice colt indiferent de persoana.
Aceasta lucrare nu o fac doar de dragul de a-mi umple seara , sau de a arata ca am invatat sa folosesc tastatura ; o fac pentru ca in momentul de fata nu gasesc nici un motiv sau o parte mai buna in a trai , si nu vad nici o raza de lumina la capatul acestui tunel lung numit viata . O fac pentru ca ma auto-convinge ca viata este frumoasa , dar aparent nu functioneaza . In fine , apropiindu-ma de sfarsit si pe parcursul scrierii acestui asa-numit eseu , cred ca mi-am gasit raspunsul la intrebarea initiala . Fericirea . Da , in fond , rezumand toate aceste 3 paragrafe anterioare acestuia am ajuns la concluzia ca viata = fericire , si daca nu esti fericit degeaba traiesti . Un raspuns pe care nici eu nu il cred , dar este singurul valid si cel mai aproape de realitate . Cred ca totusi va fi nevoie de mult mai mult decat niste propozitii fara sens , fara cap si fara coada , puse aleatoriu dupa o gandire dezordonata ca sa ma auto-conving ca viata este frumoasa , dar pentru moment asta e tot ceea ce pot face . Daca ai citit pana la capat , tin sa iti multumesc din tot sufletul meu pentru atentia acordata si cele 5 minute consumate cu sau fara sens din viata ta .Probabil stiai chestiile astea , probabil le-ai mai auzit , probabil sunt logice , dar doar am simtit nevoia de a le scrie ...
