Cu dedicație pentru : TomPayMalHorSty
Hermione pov.
Am ajuns repede la Hogwarts dovadă că bătrânul tren nu era chiar aşa bătrân cum credeam . Tot drumul am pălăvrăgit cu Luna despre toate câte s-au întâmplat în vară şi că va fi mult de treabă până când castelul va fi gata . Am coborât jos în gară unde Doamna McGonagall ne aştepta .
-Mă bucur copii că ați venit ! Noi şi ceilalți profesori am început deja să construim Marea Sală . Prefecți de la Ravenclaw şi Hufflepuff vor construi clasa de poțiuni , iar Gryffindor şi Slytherin vor construi Aripa infirmieriei . Restul sunteți invitați să ne ajutați la marea sală . Cortul medical este amplasat puțin mai încolo în caz de orice seara vom pleca cu toți în căsuțele închiriate din Hogsmeade . Vă urmez spor la treabă !ne spuse doamna profesor terminand cu un zâmbet încurajator .
Mi-am scos bagheta din buzunar şi am fugit spre aripa infirmeriei cu Draco pe urme numai decât am început să ridic bucățile ce mai demult făceau parte din castel . Le puneam cu grijă şi Draco părea să-mi urmeze exemplu . Fapt care mă ajutase să primesc puțină culoare în obrăjori . M-am întors să mă uit la el şi ciudat şi el mă privea privirile noastre intersectându-se . Draco părea speriat făcând o mutră ce îmi dădea fiori . Se uita în sus şi i-am urmat şi eu exemplul . Deodată am văzut o persoană ce purta o manta cu glugă fugind şi o bucată mare din zidul castelului nu la mare distanță de capul meu . Apoi cineva m-a prins de talie şi m-a împins la pământ el stând deasupra mea . Am zărit doar doi ochii albaştri îngrijorați ce mă priveau cald apoi cei doi ochi s-au închis căzând la o parte .Era Draco . Am căutat pe sub ruine bagheta şi să ne scoatem de acolo . Săracul de el ! Era rănit la cap , iar spatele tricoului îi era pătat cu sânge la impactul cu zidul . Mă durea să-l văd aşa dar nu înțelegeam dece .
Draco pov.
Am văzut pe cineva blestemând o bucată din zid şi aruncând-o asupra lu Hermione . Era inutil să o prind cu bagheta aşa că am aruncat-o şi am fugit să o apăr pe Hermione . Brusc am simțit că dăcă ea pățeşte ceva înnebunesc ce era destul de probabil . Am reuşit să o apăr , dar apoi m-am trezit într-un cort alb cu o față familiară asupra mea . Era Hermione îngrijorată ce o striga întruna pe Madam Pomfrei . M-am uitat mai bine la ea şi am văzut că era pansată la frunte . Grozav ! Pe lângă că eu eram în pat pansat peste tot mai era şi ea lovită . M-am lăsat înghițit de pat simțindu-mă ca un idiot , dar măcar ea nu era în starea mea . Deşi bandajul îi acoperea fruntea tot era frumoasă . Ochii ei o trădau în legătura cu faptul că nu iar păsa de mine . Îi simțeam neliniştea şi i-am prins mâna în a mea . Aş fi rămas aşa pentru veşnicie . Cu ea de mână .
