Capitolul I

60 8 2
                                    

      Adio Anglia ! O sa ne revedem curand !  

       * Zborul catre Romania se va efectua in cateva minute ! Toti pasagerii sa urce la bord ! 

       - Acesta este al nostru, Aria ! 

       - Abia astept !

       - O sa iti placa,scumpo ! 

       Am aruncat o ultima privire inapoi. Imi va fi dor de locul natal . 

       Mi-am cautat scaunul . Dupa ce l-am gasit mi-am scos castile si am ascultat muzica tot zborul . Muzica celor de la Evansence ma linisteste . Am fost norocoasa . Am primit un loc la geam, deci puteam admira norii pufosi si cerul senin . Am adormit . 

      * Urmatoarea oprire , ROMANIA . Puneti-va centurile de siguranta ! Aterizam ! 

      - C-c-c-ce? Am ajuns?! 

      - Da,Aria . 

      - Ohhh . 

           Am coborat din avion, insotita de mama si de tata . Am obervat ca lumea se uita suspicios la noi . Probabil din cauza faptului ca aratam altfel . Altceva nu putea fi . 

           Eram foarte entuziasmata ! Am auzit ca Romania este frumoasa iar oamenii stiu sa se distreze. 

             Ne-am cazat la un hotel foarte aproape de plaja . Conditiile erau foarte bune . Dupa ce m-am schimbat intr-o rochita verde, un tricou alb mai scurt, incaltarile, putin machiaj, accesoriile si eram gata . M-am pozitionat in fata oglinzii si m-am privit pret de cateva secunde . Eram foarte multumita de mine . Dupa complimentele primite de la partinti , am pornit sa vizitam locurile frumoase . 

         *Dupa 4 ore 

           Eram epuizata . Cu toate ca tata a inchiriat o masina si ne-am putut deplasa mai usor , nu eram obisnuita sa fac atat de mult efort . Ultima oprire erau magazinele . Asta imi dadea mai multa forta . Gandul asta ma facea sa chicotesc . 

         Am luat toate magazinele la rand, umplandu-mi mainile cu pungi . Ultima provocare - ultimul magazin . Sa o facem si pe asta ! 

           M-am pierdut printre raioane . Nu era nimic ce ma atragea in mod deosebit . 

            Hotarata sa parasesc magazinul fara o plasa in plus , mi-am dat seama ca parintii mei nu sunt de gasit . Oh,doamne !  

          Am sunat pe ambele numere - nimic . Am cautat incolo si incoace - nimic . 

          Se pare ca pentru cineva nu parea ca sunt destul de disperata si a decis sa imi trimita un mesaj : 

             ,, S-au dus , papusa ! '' .

             Ce vrea sa insemne asta ? Cum adica s-au dus? Asta nu se poate intampla ! 

              Noaptea se asternea usor peste oras . Stelele luminau cerul de un albastru incredibil de inchis . Oricine putea sa vada o nebuna care isi cauta cu disperare parintii , strigandu-i speriata . 

*   O plimbarica nocturna nu ar strica . Vreau sa ies dintre peretii astia ! Mi-am pus rapid blugii , un tricou, adidasii si eram gata de plecare . Am iesit din casa si am incuiat usa .

                Am luat o gura mare de aer curat . Cat e de bine !  Am pornit spre parcul din apropiere . Era atat de pustiu . Am zarit cum o tipa plangea pe o banca . Era atat de firava si vulnerabila ! Nu puteam sa o las asa singura, plangand pe o banca !  Trebuie sa o ajut !

   Acesta este primul capitol din prima mea carte . Sper ca nu este atat de groaznica, si sper sa imi dati sfaturi, pentru ca sunt constienta ca trebuie sa invat mai multe . Multumesc ! 

Sper !Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum