Au trecut 2 luni de cand Monica s-a mutat la mine. Relatia ei cu Sorin merge din ce in ce mai bine.Eu am terminat facultatea la fel si Juno...Intr-o seara am luat cu totii cina. Urs si-a invitat iubita, e o tipa foarte draguta.
"A fost foarte buna manancarea, eu ma retrag caci sunt putin cam obosita."spun eu si ma retrag in camera. Cum eu nu pot sa am nici macar un minut de liniste si Juno isi face simtita prezenta in camera.
"Ce ai patit? De ce esti asa pierduta in ganduri?"
"Pai.... s-a intors"
"Cine ??"
"Cineva din trecutul meu care speram sa nu il mai vad niciodata"
"Iubito ma sperii..cine e aceasta persoana?"
"Adrian, primul meu prieten"
Lacrimile incepusera sa mi se scurga pe obraji. Juno se uita la mine, saracul, nu stia cum sa ma linisteasca. S-a urcatlanga mine in pat si m-a luat in brate. La un moment dat ma ridicasem de langa el sa ma duc pana in bucatarie sa imi aiu un pahar cu apa si de aici totul e negru...
O luna mai tarziu...
Juno povesteste..
Alle inca nu s-a trezit. Nu am manacat sau dormit de o luna..
Scuze ca e asa scurt.. nu am avut timp sa scriu mai mult. Promit ca ma revansez <3
.
YOU ARE READING
Nimic nu e imposibil!!
Fanfiction"Ce vrei de la mine?? " intreb speriata "Vreau sa fii a mea nu a lui" " Nu vreau. Eu pe el il iubesc!". Si cand cand am crezut ca nimic si nimeni nu ma poate salva atunci apare......
