De vorba cu EL [F.F ♡]

3[Editat]

Când îmi ridic privirea, văd doi ochi albaștri superbi Cum mă privesc blând. Doi ochi mari si albaștri precum cerul senin. Eram complet vrăjita de culorile ce dădeau naștere unui curcubeu în ochii băiatului. Era un albastru senin și un galben deschis în jurul pupilei, apoi culoarea de albastru se închidea din ce în ce mai tare în nuanță. Ochii lui sunt așa perfecți.

-Bună! Zice băiatul trezindu-mă din gânduri. Ce voce răgușita și dulce în același timp.

-He-Hei! Scu-scuze! Nu e-eram a-a-atenta. Mă bâlbâi eu încercând ca îmi găsesc cuvintele. Ochii lui mă făceau sa mă holbez in continuu la ei.

-Nu e nimic. Se mai întâmplă. Spune acesta zâmbindu-mi, lăsând la iveala o dantura perfecta. 'Unde Dumnezeu te-ai ascuns pana acum' îmi spun lăsând rațiunea sa o ia la goana.

Mă ridic ușor din brațele lui. Mă uit mai atent la băiatul din fata mea. Era blond. Avea o nuanță a parului precum a spicului de grâu toamna târziu. Avea un zâmbet larg și o dantura perfecta care îi lasă la iveala gropitele si mai superbe. Fata era una perfecta, cu maxilarul bine conturat. Parcă era desprins din revistele de moda. Nu are Cum sa aibă 16 ani. Nici 18 nu are Cum sa aibă.

Băiatul e frumos din punct de vedere fizic. Nu am ce comenta, dar ochii aceia... ochii aceia superbi mă înnebunesc.

Era îmbrăcat într-un tricou alb simplu peste care si-a pus o cămașă în carouri roșu cu negru. Pantalonii erau negrii și elastici. În picioare avea o pereche de teniși negrii.

-Dacă nu te superi, pot sa te întreb ceva? Spune blondul.

Deja ai făcut-o

-Desigur. Spun cu vocea răgușita.