Eticheta

Yom Hashoa

In acea seara, am avut prea multe emotii. Ma tot gandeam la diferite situatii jenante. Ma uit la ceas. Era ora 17:02. Ar cam trebuii sa ma imbrac. Mi-am luat hainele pe care preotul mi le-a dat. Era  o roba, neagra si o esarfa. Aceasta este "unifoma" de sarbatoare. Mi-am terminat pregatirile exterioare, acum cele interioare. Singura, nu ma pot potolii. Ma duc la Efim, el are mai multa experienta.

- Efim, ma ajuti cu o problema?

-Desigur ca da, spune, Davila!

- Am emotii pentru diseara.

El se apropie de mine, ma ia in brate si imi spune razand:

-Eu stiam ca esti mai fraierica, dar nici chiar asa de mult.Tonul sau devenii mai serios.  Stii, e normal sa ai emotii, dar incearca sa le faci constructive, bine? Si gandeste-te la lucruri pozitive.

-Bine, spun eu.

Mergem imbreuna la masina. Mama era foarte bucuroasa. Tata nu a putu sa vina, deoarece Aby soseste azi din Statele Unite ale Amercii si trebuia sa o ajute cineva cu bagajele. Pornim. Incercam sa ascult sfaturile lui Efim si chiar mergea. Nu mai aveam emotii. 

Am ajuns la stadion...si ce sa vezi. Era plin. 

-Efim...cum sa nu am emotii, ii spun eu.

-Uite eu nu am, fii calma. Imi spune el.

Ne intampina preotul. Ne da ultimele indicatii si urcam pe scena. De data asta nu ma mai simteam atat de increzatoare ca la sinagoga. Parca mi s-au inmuiat picioarele si parca am uitat versurile. 

,,Dumnezeu cu mila" imi spun eu in gand

Efim, fratele meu, era foarte stapan pe sine. Parca m-a citit ca am emotii si imi face semn sa fiu puternica. Dau din cap. Incepem sa cantam. Pana acum, totul merge bine. Fratele meu are un moment solo, unde puteam  sa-mi odihnesc vocea. Chiar imi prinde bine acel moment ,deoarece  emotiile mi-au obosit vocea. Reincep sa cant, dar la al doilea vers, falsez putin, ma uit la fratele meu, da din cap cu sensul ca sa continuu. Am terminat melodia fara a mai falsa. Toata multimea aplauda. Ma dau jos de pe scena si incep sa plang.

Recomandare: Katonti de Ofir Ben Shitrit