În căutarea fericirii

6. Un nou început

- De ce se învârte totul în jurul meu? 

- Annie, ar trebui să vii cât mai repede în bucătărie! Trebuie să discutăm! strigă YongHee supărată.

          Oh! Ce s-a mai întâmplat acum? Mă așez în bucătărie pe scaun cu fruntea sprijinită în mâini pe masă.

- Nu crezi că ai cam întrecut măsura aseară? Câte pahare de șampanie ai băut? Cine e băiatul care te-a adus acasă? Să știi că mi-a fost rușine față de el. Probabil te place foarte mult de își tot cerea scuze că nu erai în stare nici măcar să-ți mai ții ochii deschiși, dar să mai mergi! Săracul băiat, probabil nici nu o să se mai poată ridica din pat, la câte scări a urcat cu tine.

- Ce? Cum adică?

- Da. Nu te uita așa la mine. Băiatul ăla te-a urcat în brațe până în fața ușii. Iar tu, parcă erai inconștientă. Ce? Nu-ți mai aduci aminte? Apropo....a lăsat și o cutie cu niște pantofi. Vezi că sunt în sufragerie. Ăia de unde sunt?

           Ah...prea multe întrebări pentru capul meu care aproape stătea să explodeze.

           Mă duc, iau cutia și intru în camera mea. O deschid. 

       Ooo....păi cum e posibil? El mi-a luat pantofii mei pierduți din mall? Probabil mă crede o  împrăștiată. Cred că o să evit să mă mai întâlnesc cu el pentru o perioadă de timp. Nici nu aș putea să-l mai privesc în ochi.

          Dar măcar...m-a adus în brațe. Și aseară...Oare mă mai pot prosti mult rostogolindu-mă pe jos. Daisy aproape că era să fie turtită din cauza mea.

            Daisy, Daisy ... și o ciufulesc toată de fericire.

            Scot pantofii să îi probez și găsesc în cutie un bilețel. 

,, Ce face frumoasa de la petrecere, adormită? Cred că trebuia să-ți înapoiez ceva ce-ți aparține. Sper să nu fii supărată pe mine că mi-a luat atât de mult să fac asta :)). 

Te plac și dacă simți la fel, data viitoare când ne vom vedea să porți acești pantofi.

P.S: Sper să nu mai fie nevoie să te duc iarăși în brațe. "

            Și cu ce ocazie aș putea să port eu perechea asta de pantofi?

         A doua zi vine Minzy la mine. Mă anunță că se fac preselecții pentru musicalul Frumoasa și Bestia și că în 4 zile ar trebui să învățăm o coreografie și un cântec. M-am gândit că va fi amuzant. Poate o să par o caraghioasă pe lângă Minzy, dar nu am de ce să nu încerc.

         Am început să repetăm în sufragerie, dar nu am putut mai mult de 2 zile că au și început vecinii să se plângă. Mai aveam o zi la dispoziție și totuși mai aveam multe de repetat. Astfel că am decis să ieșim în parcul de lângă râul Han. Am luat tableta, boxele si o pătură.  Am găsit un loc perfect pentru repetiții. Era lângă râu, un loc neted, înconjurat de câțiva copaci și cu o mică cărare pe care mai trecea din când în când câte o persoană.

           Dăm muzica tare și repetăm coreografia. Era făcută pe melodia lui TaeYang: Ringa Linga. După două ore cădem epuizate pe pătură. Ne tragem respirația pentru câteva minute, ne așezăm turcește și ne apucăm de cântat melodia lui G-Dragon: Who you?  Era momentul perfect pentru asta. Începea să se însereze, iar lumea încet, încet venea și ne privea. Erau cam în jur de 20 de persoane. Unii dintre ei, cântau cu noi.

            La sfârșit toți ne aplaudau. Ne-am ridicat în picioare să le mulțumim cum se cuvine. Facem o plecăciune. Dar când ridic privirea un tip ciudat privea și aplauda din umbră. M-am uitat mai bine și am văzut că are același hanorac ca cel de la aeroport. Deși m-au cuprins fiorii, m-am dus spre el, dar nu am apucat să fac mai mult de 5 pași că s-a întors și a dispărut în întuneric. Înr-o zi tot voi descoperi cine este acest ciudat. Mă urmărește oare? 

             A doua zi, la ora 12 trebuia să fim la preselecții. 

- Vei fi surprinsă să afli spre ce clădire ne îndreptăm Annie. Îmi stă bine machiajul azi? Poate am să mă reîntalnesc cu Kris și vreau să arăt cât mai bine. Crezi că ar putea să mă placă? mă întreabă Minzy.

- Ce? Ce clă.....

            Dar nu m-ai apuc să termin de zis, că taxiul oprește deja în fața clădirii SM. 

- Hey! Cum ai putut să nu-mi spui? Nu pot să mai intru în clădirea asta, nu pot! Doar ți-am povestit.

- Știam că vei zice asta. Prea tărziu acum. Haha!

         Intrăm într-o sală mare de dans. Ceilalți concurenți erau așezați de o parte și de alta a ei. Juriul era format din Președintele SM, Taemin și Park Yong Shin. Prima mea reacție a fost să ies cât mai repede pe ușă, dar prea tărziu, un membru al staff-ului a închis-o. 

           Am stat cam 2 ore până să vină și rândul nostru. Când m-a văzut Park Yong Shin, nu a avut nici o reacție, ba chiar era foarte serios, ceea ce m-a făcut să devin și mai agitată. 

- De ce tocmai melodia lui TaeYang și G-Dragon când te afli în clădirea SM? ne întreabă el într-un fel revoltat.

            Nici nu știam că o să vin aici și că o să dau de compartamentul ăsta ciudat al tău? Persoana asta până mai ieri mă idolatriza. Mi-a scăpat cumva ceva?

- În 20 minute vom anunța pe cei aleși. Vă rog părăsiți sala! strigă el pe același ton.

         Am avut vreo 3 tentative de a fugi, dar Minzy nu mă lăsa. Simțeam că nu pot să mai suport rușinea asta. 

            Revenim în sală. Park Yong Shin face anunțul:

- Rolul Frumoasei va fi jucat de ... Annie nu te mai ascunde. Vino în față. Haide, mai cu, curaj dragă. 

           De un moment mai jenant ca acesta nu am avut parte. Roșie în obraji, mă duc încet în față. Yong Shin mă ia de mână.

- Rolul Bestiei va fi jucat de ... niciunul din cei prezenți în sală. Îmi pare rău băieți, dar nu vă potriviți acestui rol. Să intre acum în sală adevăratul partener al Frumoasei!!! strigă el mândru. 

          Ușa se deschide încet, iar înăuntru intră plin de încredere Kai, cu mâinile în buzunare și cu privirea ațintită spre noi.  Toți din sală se uitau la el mirați, iar fetele chicoteau, pentru că arăta superb în pantalonii de trening cu turul lăsat, tricoul mulat pe corp și șapca care îl făcea să pară atât de misterios. 

          Park Yong Shin mă trage mai aproape de el și îmi șoptește:

- Nu sunt un geniu? Am creat cuplul perfect. Și mai devreme....sunt foarte bun la teatru nu-i așa draga mea? Îmi pare rău dacă am cam exagerat, dar mă luase valul. Și nici nu vroiam ca ceilalți să bănuiescă de intențiile mele. Hai du-te și-ți întâmpină prințul, nu sta asa înțepenită! și mă împinge față în față cu Kai.

          Ceilalți priveau spre noi și așteptau reacția noastră, care întârzia să apară.