~Depresie~

De ce ma simt vinovata pentru toate si complet devalorizata?

-Plangi?

-Da .Mi-e rusine ,dar nu ma pot impiedica.

-Nu are de ce sa-ti fie rusine daca te poate usura,este foarte bine sa-ti lasi emotiile sa iasa la iveala...,acum e ceva mai bine...

-Da.Multumesc.E peste puterile mele ,nu reusesc sa ma controlez.

-Nu face nimic.

-Dumneavoastra intelegeti.Dar cand mi se intampla la scoala, in fata colegilor mei , ma simt si mai lipsita de valoare.

-Ei cum reactioneaza?

-Cei mai multi se manifesta cu simpatie, ma ibtreaba ca mi se intampla.Dar vad bine ca altii ranjesc pe la spatele meu.

-Asta te supara?

-Inchipuiti-va,eu care ma tem mereu de privirea celorlalti.

-Dar persoanele care isi bat joc de tine sunt dintre cele la care tii?

-Nu ,nimeni nu le apreciaza la scoala.

-Imi inchipui cu usurinta.

-Da, dar este peste puterile mele.
Nu ma pot impiedica sa nu le vad reactiile.

-Daca inteleg bine,tocmai imi spui ca iti faci griji pentru opinia unor persoane pentru care nu ai nici o pretuire?

-E o prostia, nu-i asa?

-Sa zicem ca nu suna foarte logic.Nu voi folosii termenul de "prostie", pentru ca te vei cupabiliza si mai mult.

-Aveti dreptate,ma devalorizez deja destul de mult.In plus ,am impresia ca sunt raspunzatoare pentru toate problemele celorlaltim

-Ceilalti, adica toata lumea?

-Aproape.In sfarsit,mai ales cei din anturajul meu,la scoala si acasa.

-Nu te gandesti ca poate si ceilalti au responsabilitati in problemele pe care le intampina?

-Cand discut cu dumneavoastra,ca acum, da, bineinteles.Dar cand sunt singura ,ma simt vinovata pentru tot.

-Ai avut intotdeauna aceasta tendinta de a te cupabiliza pentru tot ,sau este ceva de data recenta?

-De fapt, cu siguranta ,am putin obiceiul de a ma simtii raspunzatoare de toate problemele de pe pamant.Dar,de cateva saptamani este si mai rau.Faptul incepe sa ia proportii enorme.Incerc sa lupt ,dar consum atat de multa energie.

-Cum iti explici?

-Ma simt total depresiva.Nu mai reusesc sa fac nimic,si asta ma deprima inca mai mult.Un veritabil cerc vicios.

-La fel ca si faptul  de a te simtii raspunzatoare pentru problemele celorlalti, chiar si atunci cand nu ai nici un amestec si cand nu poti face nimic.

-Este adevarat! De cele mai multe ori ,nu pot schimba nimic in privinta dificultatilor lor.In plus, se descurca faorte bine si fara mine. Vedeti, inca un motiv sa ma simt si mai neinsemnata si sa ma devalorizez.

-Si sa-ti agravezi depresia.

-Dar aceste mod de functionare n-ar putea veni din depresia mea?

-De buna seama.Tendinta de a te cupabiliza si te devalorizezi mult mai serios decat de obicei face parte din simptomele depresiesi si ,in acelasi timp, poate sa le agraveze.

-Un alt cerc vicios!

-Sunt de acord cu tine.

-Cu cat sunt mai deprimata, cu atat ma devalorizez mai mult, si cu cat ma devalorizez mai mult,cu atat sunt mai deprimata.Persoanele care se devalorizeaza sunt aceleasi cu cele care se cupabilizeaza?

-Nu intotdeauna.Dar aceasta dubla tendinta se regaseste adesea asciata la un pacient depresiv.

-Multe persoane functioneaza astfel.

-Acest nu poate favoriza apariti unei depresii?

-Ba da.Se intelge ca o persoana care se simte in mod obisnuit inferios celorlalti si coplesita de povare unor greseli imaginare repetate nu poate decat prin a fii deprimata candva.

-Dar cum poti ajunge sa te vezi mai putin negativ?

-Orice persoana prezinta calitati si defecte,esti de acord,nu-i asa?In plus ,un defect in ochii cuiva poate parea o calitate in ai altcuiva.

-Eu le gasesc intotdeauna celorlalti o multime de calitati.

-Si tie?

-Numai defecte.

-Chiar crezi cu adevarat ca cineva poate sa aiba, ca tine, numai defecte?

-Oamenii care ma inconjoara imi spun adesea ca imi apreciaza compania.Dar ,sincer vorbind, nu vad ce gasesc ei la mine.

-Sunt oameni seriosi si cinstiti?

-Sunt adesea oameni pe care ii stimez.

-Nu putem gandii ,asadar, ca iti spun asta pentru ca o cred cu adevarat.

-Nu le pun cuvantul la indoial.Dar nu reusesc sa inteleg.

-Ei imi gasesc o multime de calitati,dar se inseala.

-Daca se inseala,inseamna ca nu sunt asa de seriosi!

-Ca sa rezum, oamenii din jurul tau cred ca esti plina de calitati, iar tu, nu.

-Da ,asa este.

-Vreti sa-mi spuneti ca eu sunt cea care se inseala.

-Este ,intr-adevar , o problema, pentru ca nu puteti avea dreptate cu totii in acelasi timp.

-Ma rog...,ei bine,poate ca am si eu cateva calitati...
Aha!...Nimeni nu are numai defecte sau numai calitati.Or, tu nu vezi la tine decat defecte.

-Cum as putea face ca sa ma vad mai obiectiv?

-Ai putea incerca sa iei o coala alba de hartie,sa o imparti in doua.In prima coloana ,iti scrii calitatile,in a doua,defectele.

-Va fii o lista mult mai lunga decat prima.

-Incearca sa fii cat mai onesta.Poti de asemenea ,sa ceri ajutorul medicului tau.Mi se pare ca ai reusit multe lucruri in viata ,nu-i asa?

-Dar nu mai multe decat altii.

-Scopul nu este acela de a te compara cu altii,ci doar de a-ti descoperii capacitatile personale.

-Inteleg.Nu doream sa ma arat superioara celorlalti.

-Stiu foarte bine.Dar n-ai fii putut sa faci tot ce ai facut in viata ta fara sa fii avut niste capacitati reale.Ai putea incerca ,pur si simplu,sa le descoperi si sa le notezi pe hartie.

-Credeti ca asta ma poate ajuta?

-Da?pentru ca in prezent nu vezi decat lucrurile negative.Or,in viata ta,au existat si lucruri pozitive,si tu esti cea care le-a facut,pentru ca ai aceste calitati.Pur si simplu ,tu nu vezi decat un aspect al personalitatii tale si cel care te deprima.N-ar trebuii oare sa ai incredere in opinia celor pe care-i apreciezi si care te iubesc?