shadows \\romanian composition//

chapter 1.

Viața mea a luat o întorsătură la patruzeci şi cinci de grade,atunci când Albert O'Drake a decis că ar fi bine să se bage în viața mea.

Înainte să se întâmple acel minunat accident,nici măcar nu îl cunoşteam pe Albert,decât din privirile aruncate pe furiş la ora de chimie.

Trebuia să-mi complice existența.

Eu şi el? Doi poli opuși.Mai bine aş fi cu Henry Chesterfild,care,pe bune,e murdarul clasei.

Ziua mea de luni a început ca a oricărei fete de 17 ani.
Eram mai obosită decât eram la ora profesoarei de mate care ne vorbea de amanții ei.Mi-am făcut un duş,am schimbat câteva idei cu mama,iar înainte să ies pe uşă,mi-am luat şi mărul.

Mai avem treizeci de minute până să ajung la şcoală.Mi-am pus căştile şi am pornit muzica.
Deobicei mergeam pe jos.Nu am
mai luat autobuzul din clasa 1.
Autobuzul e locul în care elevii sunt entuziasmați să ajungă la şcoală,e locul pe care îl detest,
deşi am promis că nu voi mai
merge pe jos.

Vreau ca anul acesta să trec neobservată printre mulțimile de adolescenți sufocați,cum am trecut şi anii anteriori.Detest agitația.Defapt agitația este starea de nelinişte pe care nu o suport. Dacă s-ar putea,aş vrea să rămân într-o cameră goală,cu cărțile mele preferate.Ador să citesc.Am atins taina cititului de pe când aveam şase anişori. Îmi plăcea să citesc articole din ziare,deşi nu prea înțelegeam mare lucrul din ele.Acum citesc orice îmi cade în mână,de la romane polițiste,la romane de dragoste,şi chiar la romane de aventură.

Iubesc, de asemenea,să ascult muzică rock.Deşi oameni slabi ai societății în care trăiesc mă consideră satanistă,se înşeală.
Dacă asculți rock,eşti numit satanist, iar dacă asculți manele eşti manelist.Scuzele mele dar ce-ar trebui să ascult?Muzică de adormit copii?

Mai am cincisprezece minute,
adică jumătate din drumul meu.

Atunci îl zăresc.

Albert Alexander O' Drake.În stația de autobuz.În momentul ăsta,mi-aş fi dorit să fiu în dragul
autobuz.

Tricoul negru îi atârnă,şoldurile proeminente  aproape-i descoperă
boxerii albi.Aş strică momentul dacă aş spune ca este un tocilar?

Dar nu e un tocilar oarecare.
E un tocilar atrăgător.Nu e ca
ceilalți tocilari,plini de coşuri şi graşi.Presupun că Albert are abonament la sală,de arată aşa de bine.

Niciodată nu am vorbit cu el.
Doar îi aruncăm nişte priviri fugare. Din păcate suntem vecini,
deci am avut ocazia să-l văd gol.
Dar cele mai nasoale momente erau acelea în care făcea sex.Şi
scotea gemete profunde.Nu că nu
mi-aş fi dorit să fiu fata cu care şi-o trăgea.

Am ajuns în stadiul în care îmi doresc să mi-o trag cu Albert O'Drake.

Încă stă în stația de autobuz,deşi autobuzul şcolii a trecut de mai bine de jumătate de oră.

     -Daith?tună o voce groasă pe care am avut ocazia să o aud de multe ori.

Mă gândeam la cine se putea referi.Nu aveam nici o Daith în clasă. Nici măcar în şcoală.

       -Daith!urlă şi mai tare.Daith Hall.

       -Din câte ştiu eu,nu am o soră geamănă.Mă cheamă Faith.

Chiar atunci se apropie de mine.Ochii lui negrii străluceau în lumina soarelui,iar barba proaspăt rasă îi dădea o stare de eleganță.      .   
                               
        -Te pot ajuta cu ceva?întreb eu bâlbâindu-mă, căci nu mă simțeam prea bine în preajma lui.

       -Poate cu numărul tău de telefon?iar gropița aia sălbatică apare pe obrajii lui aspri.
----------------------------------------------------

toate drepturile îmi aparțin.