Ion Luca Caragiale face parte din epoca marilor clasici ai literaturii romane alaturi de Mihai Eminescu, Ion Creanga si Ioan Slavici. Ei sunt influentati de societatea "Junimea", revista " Convorbiri literare" si de personalitatea lui Titu Maiorescu. Comedia "O scrisoare pierduta" apare in 1885 in revista "Convorbiri literare" condusa de Titu Maiorescu, dar este jucata pe scena Teatrului National din Bucuresti cu un an inainte.
"O scrisoare pierduta" este o comedie, apartinand genului dramatic. Se incadreaza in genul dramatic pe baza unor trasaturi: opera este structurata pe acte si scene, avand patru acte si un numar variabil de scene. Opera contine indicatii scenice sau didascalii, acestea ofera informatii despre imbracamintea personajelor "haine de odaie", modul de interpretare "razand", caracterizare morala "putin agitat" si scenografie " anti camera bine mobilata". Modul de expunere dominant este dialogul si monologul constituit din replici ale personajelor : " Pristanda: Curat misel". Piesa este o comedie care starneste rasul prin comicul de limbaj: " Pristanda: Curat murdar.", "Farfuridii: Sa punem punctele pe i." , prin comicul de situatie, prietenia dintre sot si amant, prin comicul de caracter, cetateanul turmentat. Opera satirizeaza si defecte umane, in triunghiul conjugal, este satirizat Zaharia Trahanache ca fiind incornoratul, iar Zoe adulterina. Si la sfarsit aduce impacarea partilor adverse, Tipatescu, Catavencu si Dandanache se pupa si se imbratiseaza pe acordurile muzicii.
Comedia are o tema sociala, autorul satirizand tarele societatii burgheze de la sfarsitul secolului al XIX-lea atat in planul politic cat si in cel familial. Actiunea piesei este plasata pe fondul alegerilor din 1883 prezinta santajul ca arma politica si adulterul in viata cetatenilor care ar trebuii sa fie modele sociale. Nae Catavencu ii santajeaza pe Zoe Trahanache si Stefan Tipatescu ca va publica scrisoarea de dragoste a lui Fanica catre Zoe, daca nu ii asigura alegerile, intr-un final ei ii asigura alegerile, dupa multe dispute.
Titlul operei reprezinta obiectul santajului desemnand scrisoarea de amor pe care Tipatescu i-o scrie amantei sale Zoe. Epitetul "pierduta" prezinta traseul sinuos al scrisorii care este pierduta si gasita de mai multe ori de-a lungul piesei. Astfel: Zoe pierde scrisoarea si este gasita de un cetatean turmentat pe care Catavencu il imbata si ii sustrage scrisoarea. Catavencu isi pierde palaria cu scrisoarea in imbulzeala iar din nou cetateanul turmentat o gaseste si i-o inapoiaza lui Zoe. Piesa este structurata pe patru acte. Actul I incepe exabrupto cu intriga: pierderea scrisorii, expozitiunea se contureaza pe parcursul actului si prezinta cina a scris-o, cui, cine a pierdut-o. Desfasurarea actiunii se contureaza in actul I si actul al II-lea introducand in scena noi personaje in lupta politica: Branzovenescu si Farfuridii pe de o parte si Catavencu, Ionescu si Popescu pe de alta. Actul al III-lea prezinta punctul culminant, anuntarea condidaturii lui Agamemnon Dandanache si acult al IV-lea aduce deznodamantul: impacarea partilor adverse. Comedia are o structura simetrica prin relatia incipit-final: incipitul prezinta intriga piesei, scrisoarea devenita arma de santaj politic; finalul prezinta rezolvarea conflictului si impacarea partilor adverse. Simbolismul onomastic ne prezinta numele personajelor ca mijloc de caracterizare: Stefan Tipatescu fiind tipul junelui prim, a primului amorez; iar cuvantul "tip" ne arata ca este un barbat bine, frumos. Agamemnon Dandanache este tipul imbecilului care provoaca incurcaturi, deoarece dandana inseamna incurcatura. Zaharia Trahanache este tipul incornoratului, bun si usor de manevrat. Farfuridii si Branzovenescu sunt un cuplu de personaje iar numele lor sugereaza tipul unor "linge blide". Nae Catavencu este tipul demagogului. Ionescu si Popescu sunt alt cuplu de personaje, este sunt cele mai intalnite nume de familie care sugereaza anonimatul. Ghita Pristanda prin cadenta sugereaza militaria. Un cetatean turmentat este imbatat de promisiunile electorale sau de Catavencu pentru a-i sustrage scrisoarea. Zoe Trahanache prin sonoritate sugereaza tipul cochetei dar porecla ei "Joitica" arata adevaratul caracter al personajului, adica tipul cocotei, aceasta este diferenta dintre esenta si aparenta.
Stefan Tipatescu este tipul junelui prim, a primului amorez, iar cuvantul "tip" din numele acestuia ne arata ca este un barbat bine, frumos. Este unul dintre personajele principale, fiind prefectul judetului si face parte din tipologia "amorezului". Stefan Tipatescu este mult mai invatat si cultivat ca celelalte personaje la fel este si Zoe Trahanache. Nu are nici o greseala de limbaj, foloseste repetat cuvantul " mizerabil" cand vorbeste despre altii.
Parerea mea despre piesa " O scrisoare pierduta" este ca opera este o comedie reusita bazata pe santajul cu o scrisoare iar totul se invarte pe castigarea alegerilor. Intamplarea care mi s-a parut mai comica este aceea ca Zaharia Trahanache are incredere deplina in Zoe si Stefan Tipatescu, dar de fapt cei doi sunt amanti. " Nu pricep dureros esecul, nu se schimba si nu evolueaza. Privind din alt unghi universul lui Caragiale -colectie de imbecili, de imorali, de autonomati ai unei singure formule- se infatiseaza cititorului - intristator ca un spital de infirmitati morale si intelectuale-. ( Eugen Lovinescu) "
