Chaos Crystal

Capitolul XIX-Batalia finala?

      -Ti-ai lasat garda jos! spune Ghoul.

      -Hai taci,nu a fost vina mea,ii raspund eu.

       Aparent de fiecare data cand lesin, sau sunt pe moarte imi apare asta si imi reproseaza cat de prost sunt. 

       -Am murit? il intreb.

       -Inca nu, ori esti lesinat iar, ori esti in coma.

       -Viata e frumoasa nu am ce zice, raspund eu sarcastic.

       Ce rapid ar fi. Sa se termine totul aici, toata aventura se incheie doar ca nu am fost atent. Ar fii o moarte rapida si aparent nu prea durereoasa. Nu! nu imi pot abandona prieteni, si mai ales nu pe ea. Dintr-o data ma trezesc, eram intr-o camera. In zona pieptului unde am fost injunghiat eram tot bandajat, zici ca eram o mumie.

       -Roro! tipa Ali apoi imi sare in brate.

       -Au, tip eu. Stii, is bandajat de zici ca is mumie, spun apoi incep sa rad.

       -Nu ii amuzant! tipa Ali la mine. Ai fost in coma!

      -Coma? intreb eu confuz. Cat timp?

      -Aproximativ 3 luni de zile..imi spune Ali cu o nesiguranta in voce.

      -3 luni?! tip eu socat. 

    Apoi sar din pat, ma durea pieptul in ultimul hal.

      -Roro, abia ti-ai revenit, stai jos, imi spune Ali.

      -Unde is restul? intreb eu.

      -Numai Bia si Olty ne-au ramas alaturi, imi raspunde Ali.

      -Si restul?

      -Restul au ramas alaturi de Lucifer. Dupa ce ai cazut ca o barabula eu te-am prins, Oltean si-a folosit puterile sa creeze un zid de fulger, iar Bia ne-a ajutat si scapam.

       -Si ce am ratat in 3 luni? intreb eu inca socat de tot ceea ce se intampla.

       -Proiectul Blue Bird e aproape finalizat, le mai trebuie 2 bucati de Chaos Crystal.

       -Din care o bucata o detin eu, iar cealalta e undeva ascunsa. Nu avem timp Ali, trebuie sa o gasim!

         -Roro! tipa fericit Oltean. Traiesti.

          -Nu Olty, is o stafie, ii raspund eu.

          -Cu placere Roro, adauga Bia.

          -Mersi tuturor, insa nu avem timp, adaug eu. Trebuia sa gasim acea bucata de cristal indiferent de costuri.

       -Si unde crezi ca mergem? ma intreaba Ali.

       -Voi nicaieri, am sa merg singur.

      -NU, tipa toti in cor.

      -Nici nu ti-ai revenit, ai fost aproape sa mori, tipa Ali la mine.

      -Si voi la fel, insa acum urmeaza o batalie mult mai grea. Posibil sa fie batalia deciziva, iar Lucifer stie asta.

       -Roro! tipa apoi Bia. Noi 4 putem reusi.

        -Da chiar, Asmodeu unde este? intreb eu.

        -A fost capturat de Lucifer, spune o voce cunoscuta.

        -Jeff! striga Ali. Ce cauti aici?

        -Am venit sa va ajut, raspunde Jeff.

        -Nu putem avea incredere in tine Jeff. spun eu in timp ce se citea ura in privirea mea. Pleaca! Restul incepeti sa va pregatiti. Plecam.

       -Si unde sa pleci Roro? sunteti cautati in intreaga lume, ma intrerupe Jeff.

        -Ma descurc eu, ii raspund. 

        -Am incercat sa fac pe dragutul, imi raspunde Jeff apoi fuge spre mine cu o viteza extraordinara.

        -Nu prea cred, spune Oltean apoi un fulger ii strapunge picioarele lui Jeff.

       -Impresionant nu am ce zice, spun eu razand. Nu ma asteptam la asta.

       -Oho, si asta nu e nimic, se lauda Oltean.

       -Inceteaza sa te lauzi, il intrerupe Bia. Toti am reusit sa ne stapanim puterile.

       -Dar...dar... bine, spune Oltean dezamagit.

       -In fine, spun eu apoi imi intorc privirea inspre Jeff. Am avut mari sperante in tine, apoi un tentacul il strapunge direct prin inima.

       Dupa aceea am luat repede ce am putut, eu mi-am luat doar masca si costumul si am plecat. 

      -Unde ne teleportam? intreaba Ali.

      -Londra, raspund cu o nesiguranta in voce. Lucifer ne asteapta acolo.

     -Esti sigur? intreaba Bia.

      -Nu sunt niciodata sigur, spun eu apoi Ali ne teleporteaza.

       Ne-a teleportat intr-un cartier rau famat din Londra. Era prea pustie, mai ales pentru un oras pe masura Londrei. Apoi dintr-o data am simtit cum se apropie o persoana, imi dai masca jos si ma intorc. Era!... o batranica.

     -Ce cautati la ora asta afara? spune batranica. Nu stiti ca puteti sa fiti omorati?

     -Ne pare rau doamna, dar nu avem unde sta. Si la ce va referiti? intreb eu.

    -Haideti la mine, imi raspunde ea. O sa va explic in casa.

     Am intrat in casa la batranica. Aceasta a inceput sa ne explice totul. Cum lumea era amenintata cu proiectul Blue Bird. Si totul era bine in Londra pana cand un grup mare de soldati a invadat Londra si a impus reguli foarte stricte. 

    -A, acum inteleg, ii raspund eu. Putem sta la dumneavoastra peste noapte daca nu este mare deranjul? intreb eu politicos.

     -Desigur, imi raspunde batranica.

    -Multumim frumos, ii spune Ali. Cum va putem rasplati? 

   -Nu e nevoie de rasplata, raspunde ea.

    Era destul de treaba batranica. Ne-a oferit 2 camere sa dormim. Eu cu Oltean si Bia cu Ali. 

    -La miezul noptii imi sunteti trezi, le zic eu.

    -De ce? intreaba Oltean.

    -Urmeaza batalia finala.

   Am decis sa ne odihnim pana atunci. Nu puteam dormi, eram constient ca Lucifer era prea puternic, sa nu mai zic ca avea aliati puternici. Nu aveam de ales, trebuia sa lupt singur. Ma ridic din pat, Oltean era adormit deja. Imi iau hainele si dau sa ies pe usa. Ali deja ma astepta.

   -Nu pleci nicaieri boule! tipa Ali apoi ma ia in brate. Nu imi permit sa te mai pierd odata..

   -Stai linistita,nu o sa ma pie..

   Nici nu apuc sa termin propozitia ca se aude o bubuitura de la parter si o voce cunoscuta spune:

   -Roro, nu te mai poti ascunde..