Pana ni se aduc cafelele noi mai discutam...
-De ce esti tensionata? ma intreaba Magda.
-Sunt cam singura, sa zic asa.
-Acum nu mai esti.
Ni se aduc cafelele si incepem sa sorbim ascultand muzica pe care o canta muzicienii. Dar, stai. De ce Magda m-a scos aici? De ce am iesit aici cu o persoana necunoscuta? Ce proasta sunt! Asta poate sa ma sechestreze! Doamne, lasa-ma sa mor! Ma ridic de acolo si plec, nu-mi vine sa cred ce-am facut... Sunt asa duda! DOAMNEEE! O aud cum striga:
-Nu am numarul tau de telefon!
Parca ar fii un baiat.. Pe drum ma suna cineva. Cine? Jane, fata cu absorbantele.
-Spune, Jane!
-Hoo, copila proasta, si nu-mi raspunde tu mie asa direct ca te arunc pe scari! Maine poti sa vii sa filmam reclama. spuse ea calm
-Auleu, am uitat de reclamele tale! La ce ora?
-7:00! Te cunosc bine Stella, stiu ca intarzii, asa ca vin eu sa te iau!
-Nuuu, vin singura!
-Stella Anne Mirror, cui ii comentezi tu, ma? Am zis ca vin, vin. Taca-ti fleanca.
-Aoleu, trebuie sa iau eu absorbante sau imi dau de acolo?
-Stella, esti mai proasta ca noaptea. Cum sa-ti iei tu ma? Ca-ti dam noi! Esti proasta, rau. O sa te omor! Cum iti permiti sa fii asa proasta? spuse ea la fel de calma
-Da-te-n chiftele, ca ma bag la dus.
Da, am ajuns acasa.
-Paaaaa. Muahh.
-Te pup.
***
Dimineata, ma imbrac in cele mai albe haine din dulap, nu sunt sanatoasa. Fiind gata, aud claxonul nebunei pe nume Jane. Cobor pe scari ca o diva, de se minuneaza si Mieunel la cum am coborat de era s-o iau in nas.
Urcand in masina, Jane imi spune:
-Iti sta bine. Nota 10, dar sutienu' e negru, proasto.
-Lasa.
Apasa pe acceleratie, si in 5 minute ajungem la studio. Ma baga acolo intr-o camera, si imi dau o micuta punga de tampoane si o hartie, dar trebuie sa invat ce scrie pe hartie in 10 minute. Pe hartie scria: '' Always, ce m-as face fara el? In zilele grele el e ajutorul meu! El ma ajuta timp de 5 zile, el isi face treaba.. el este absorbantul minune! Cumpara-l din noul nostru magazin Shop Down, din centrul Parisului!'' haoleu, ce penibil, de ma vede bunica, ma omoara... Intru eu in camera aia si incep eu sa zic ce e acolo. La care Jane adauga, la sfarsit:
-A fost perfect! O sa se vanda, sunt sigura!
-Stii ca a fost penibil, tot, nu?
-Stiu, dar a iesit.
-Cand iau banii?
-Peste 24 de ore. Maine sa fii aici.
-Bine. spun eu putin tensionata
CITEȘTI
True
Teen FictionCand prietenii buni te lasa, iti faci prieteni noi, pe care nu i-ai mai vazut in viata ta. Dar, totusi iti sunt mai aproape ca cei vechi.