Before

Capitolul 1

Amber

- Shot! Shot! Shot!*țipau toți în cor
Am dat repede lichidul maroniu pe gât și simțeam cum îmi arde gâtul.
-Eeee!!!! Bravoooo!!!
-Bravo, Amb! E al 10 lea shot la care reziști! *Îmi spune Spencer râzând de mine
-Eu rezist la băutură! Se învârte puțin camera dar e ok! * Spun râzând fără motiv.

***********

-Eu țin dragostea cu anu' , cu anu'! Și beau vinu' cu borcanu', borcanu'! Și ranchiu-l beau cu sticlaaaaa! Nu-mi pare rău de nimicaaaa!!!* Țip pe stradă ținându-mă de Spencer
-Dacă te duc acum acasă și te vede mă-ta ne bate pe amândoi! *Spune Spencer râzând
-Pai și unde mergem??*întreb și mă opresc din mers
-Hai la mine!
-Nuuuu!!! Eu vreau să cânt!*țip și mă pun în cur pe trotuarul rece.
Nu era nimeni pe stradă, doar noi. Se mai aprindeau câteva lumini de la casele din apropiere probabil din cauza țipetelor mele.
Spencer oprește un taxi care trecea și îmi spune să mă ridic. Dar eu mă împotrivesc și după mă ia pe sus și mă bagă în taxi pe bancheta din spate el urcând lângă mine.
Spencer îi dă adresa taximetristului și în 10 minute ajungem la casa lui.
Cobor cu greu din mașină impleticindu-ma de propriile picioare dar Spencer mă prinde și nu cad.
Deschise ușa de la intrare și eu îmi arunc tocurile pe undeva pe la intrare. Intru în sufrageria imensă și mă întind pe canapeaua moale.
După ce se descalță și Spencer vine la mine și se așeză pe fotoliul de lângă canapea uitandu-se la mine și râzând.
-Da nu mai râde de mine!* Spun cu o voce de copil
-Nu râd de tine, râd cu tine!
-A, ok! *După câteva secunde îmi dau seama* Dar eu nu râd! * Mă plâng și fac o voce de copil prefăcându-mă supărată.
-Hai în cameră!*spune Spencer
-Ok! Dar nu pot să mă ridic!
-Vino aici! *Spune Spencer și mă ia de mâini ajutandu-ma să mă ridic.
Aproape mă târăște pe scări și când ajungem în sfârșit la el în cameră încerc să mă arunc în pat dar nimeresc podeaua.
-Au! Cred că mă doare!* Spun frecându-mi fruntea.
Spencer râde de mine și după ce se mai liniștește mă ajută să mă ridic.
Ne punem amândoi pe patul imens și moale și după vreo doua minute îmi dau seamă că încă sunt în rochia mulată neagra de piele.
-Vreau pijama!*îi spun și mă întorc cu tot corpul spre el.
-Nu am pijama pentru tine!*îmi răspunde râzând.
-Atunci dă-mi un tricou mai mare!
Caută prin dulap un tricou și mi-l aruncă în cap.
-Mersiiii! *Spun cu o voce de copil* Acum poți să ieși!
-Stai așa! Tu mă dai afară din cameră mea??*întreabă amuzat
-Da!* Îi spun cu o față serioasă
Se uită mirat la mine și iese din cameră.
Încerc să îmi desfac rochia dar nu reușesc așa că îl strig pe Spencer.
-A! Acum ai nevoie de mine?*întrebă când intră în cameră.
-Daaaa! Ajută-mă să îmi desfac rochia!
Mă ridic în picioare și mă întorc cu spatele la el. Îmi desface ușor fermoarul rochiei care este de la ceafă până jos și rămân în lenjerie intimă. Îmi trag repede tricoul peste cap, arunc rochia prin cameră și mă arunc în pat, de data asta nimerind patul. Spencer se pune lângă mine și nici nu îmi dau seama când adorm.

************

Mă trezesc cu o durere de cap îngrozitoare și când deschid ochii observ să sunt peste Spencer.
Încer să mă dau jos de pe el dar se întoarce pe o parte cu mine în brațe și își pune capul pe capul meu.
-Lasă-mă, mami! Vreau să mai dorm! *Spune cu o voce răgușită.
Încerc să mă abțin să nu râd la vorbele lui. Cum nu am nici o șansă să scap din strânsoarea lui îmi depărtez puțin capul de el și îi admir trăsăturile. Arată atât de calm când doarme, parcă ar fi un îngeraș. Dar de fapt e un drăcușor când e treaz. Ochii mei se opresc pe buzele lui pline care par atât de savuroase.

-La ce te holbezi? *Spune Spencer cu o voce somnoroasă.
-La cât de prost ești și nu mă lași să mă ridic din pat!*spun nervoasă și mă întorc cu spatele la el.
-Mmm... Eu cred că minți.*spune și mă trage mai aproape de el.
-Du-te dracu' și lasă-mă să mă ridic!*spun și încerc să scap din nou din strânsoare.
-Pai tu îmi spui mie să mă duc dracu' dar tot tu vrei să te ridici?*întreabă amuzat
-Spencer!!! Dacă nu mă lași să mă ridic țip!
-Shhhh!!! Nu țipa că trezești pisica din pod și iar miorlăie ca nebuna! Abia s-a potolit!*spune și îmi pune mâna peste gură.
-De ce ai o pisică în pod??*țip în palma lui ca să audă
-Nu știu! Vrei să te duci să o întrebi de ce stă acolo?? Să știi că am încercat să o dau jos dar pare a fi posedată și am zis că mai bine o las acolo. Câteodată am senzația că vrea să îmi zică ceva.*spune foarte serios.
Mă întorc cu fața la el și mă uit în ochii lui căprui care nu sunt ca ai celorlalți oameni, adică un căprui plictisitor, ochii lui căprui au ceva diferit.. special. Trecem pesteee!!!
-Ai nevoie de un psiholog* îi spun foarte serios.
-M-am gândit și eu la asta să știi. *Spune și zâmbește.
Telefonul meu începe să sune și văd scris mare B.G.S. E mama. Am dat de dracu'!
Răspund repede la telefon abia nimerind.
-Da, mami!*spun cu cea mai dulce voce posibilă.
-Unde ești???*țipă ea în telefon și mă face să îl depărtez puțin de ureche
-Ăăm... Păi... Am zis aseară ca mai stau puțin la Spencer și m-a luat somnul aici..
-Sigur ești cu Spencer și nu cu alt idiot??
-E doar cu mine!*se băga Spencer în conversație.
-Bine! Aveți grijă! Vedeți că e duminică. Eu azi plec că am niște treabă și mă întorc mâine seara. Amber, dacă mai vrei să rămâi la Spencer cum faci de fiecare dată când sunt eu plecată măcar să treci pe acasă să îți iei schimburi și caietele pentru liceu.
-Ceee?... Eu nu fac asta.. *spun cu vocea foarte subțire
-Nuuu! Nu faci asta delooccc.*spune mama ironică
-Bine, bine! O să trec pe acasă mai târziu.
-Bine. Vă pup. Pa.
-Pa, mam'!
Spun și închid apelul.