Va multumesc pentru toate voturile am crezut ca nu citeste nimeni cartea dar am vazut ca ma insel.Va multumesc inca o data pentru ca imi cititi cartea si va pup <3.
Hinata pov
A fost ciudat nu inteleg nimic din ce s-a intamplat aseara.Adica de ce eram dezbracata si de ce si Naruto era dezbracat langa mine.Ce stai...nu cred nu se poate intampla asa ceva.
-Hinata ma asculti?
-Ha ce?
-Te intrebam ce cautai cu cascavalul ala umblator amandoi in camera mea dezbracati.
-Nu stiu.
-Cum nu sti?
-Chiar nu-mi amintesc!
-Pai cum nu-ti amintesti?
-Eram beata.
-Erai beata?
-Da acum imi amintesc.Am baut cu Naruto pana ne-am imbatat si am jucat macao pe dezbracatelea apoi...
-Apoi ce?Haide Hinata zi odata ca sa ma gandesc de acum daca il gatesc pe blondin la gratar sau il bag direct la cuptor.
-Apoi am adormit amandoi.Asta s-a intamplat acum poti sa-l lasi pe Naruto in pace?
-Il las dar nu mai are voie sa puna piciorul in casa asta.
-De ce?
-Ai ajuns dezbracata in fata lui, Hinata
-Dar nu am facut nimic.
-Nu conteaza daca s-a ajuns la asta nu mai are voie sa calce in casa asta ori o sa afle parintii tai.
-Bine.M-am dus in camera mea si m-am intins pe pat incercand sa adorm.
Deodata se aude un ciocanit in geam.
Speriata am luat o vaza si m-am indreptat spre geam.
Am tras draperia sa vad cine este si am scapat vaza pe jos.Era Naruto.
I-am deschis geamul si l-am primit inauntru.El s-a asezat pe scaun iar eu pe pat.Nu pot sa-l privesc in ochi mi-e prea rusine.Stiu ca nu s-a intamplat nimic dar totusi m-a vazut dezbracata.-Hinata?
-Mhm.
-Poti sa te uiti la mine te rog?
-Nu cred.Nu momentan.Imi pare rau.
-Bine.Tu iti amintesti ce s-a intamplat aseara?Adica daca s-a intamplat ceva mai mult.M-am inrosit chiar nu isi aminteste?El chiar crede ca...
-Nu s-a intamplat nimic mai mult.
-Putem sa uitam tot ce s-a intamplat aseara?
-Da.S-a ridicat de pe scaun si m-a batut pe umar indreptandu-se spre fereastra.
-Ne vedem luni dimineata daca vrei sa mai plecam impreuna la liceu.
-MhmSi a plecat.
Dar nu pot sa uit.Dar trebuie.
Cred ca a avut dreptate ar trebui sa incerc sa nu ma mai gandesc la asta dar off...Tot in vine in minte.
M-am trantit pe pat si mi-am luat telefonul in mana apeland-o pe Sakura.-Alo Sakura.
-Alo.
-Ce ai patit de esti asa trista?
-O sa-ti spun daca iesim pe afara nu pot sa-ti spun la telefon.
-Bine sa fi la mine in 10 minute.
-Ok,pa.
-Pa.Am terminat convorbirea si m-am intreptat spre dulap.Am ales un tricou negru cu scris alb si blugi negri.
Am coborat jos unde am dat de un Neji nervos.-Unde pleci?
-Sa ma plimb.
-Sper ca nu cu blondul ala.
-Nu, stai linistit plec sa ma plimb cu Sakura.
-Bine, sa nu stai mult.
-OkM-am incaltat cu tenesii apoi am iesit pe usa.
Afara m-am intalnit cu Sakura care era atat de trista.-Ce s-a intamplat?
-O sa-ti spun dupa ce intram in parcO sa incerc sa postez mai des dar nu pot sa promit nimic momentan.
CITEȘTI
Nu am sa uit minunatul inceput al povestii noastre (Naruhina)
Fanfiction,,-Iti mai amintesti cum a inceput totul? -Da,nu am sa uit niciodata minunatul inceput al povestii noastre! Apoi ma ia de mana strangandu-ma mai tare in brate,privind amandoi apusul asezati pe nisipul cald"