Tabăra

15 1 0
                                    

*In capitolul anterior am prezentat personajele principale*

Povestea incepe asa:

Mă trezesc din comă intr-un spital din Los Angeles. Eram singura. Eram in patul din mijloc, iar langa mine mai erau doua paturi goale. Nu se auzea absolut nimic. M-am hotărât sa ma dau jos din pat, sa vad ce se petrece. M-am dat jos, am inceput sa merg prin spital. Nu era nici un doctor, nici un pacient. M-am panicat. Cautam o cale de iesire,  o usa, ceva. In timp ce alergam prin spital, am gasit o usa legată cu lacăte pe care scria "don't open dead inside", care inseamna "Nu deschide, moartea in interior". Nu stiam ce sa fac. Am dat un picior in uşă. Pe neasteptate, au iesit niste mâini prin gaura dintre usă (era usa dubla). Am inceput sa tip, si pana la urma am gasit usa de iesire. Am iesit. Afara erau saci plini cu (,) cadavre. Credeam ca visez. Mi-am dat o palmă peste fața.
In sfarsit, am vazut o fetita pe strada cu un ursulet in brate. I-am spus:
- Hei fetiță, opreste-te.
*nici un raspuns*
- Hei fetiță, opreste-te in numele legii! Sunt polițistă!
Sa întors. Ce am vazut ma şocat. Mi-am dat seama ca fetita era un zombie. Am inceput sa fug sa scap de ea. Am fugit si fara sa vreau am ajuns la casa unde stăteam cu (,) colegii mei la scoala de politie. Am intrat. Casa era goală. Haine peste tot aruncate si pete de sânge. Am luat o poza cu noi toti si am inceput sa plâng. In timp ce ma uitam la poza, din spatele meu a aparut un zombie. L-am impins cu piciorul si am inceput din nou sa fug. Am gasit o masina, m-am ascuns repede sub ea. Am stat acolo in jur de 5 minute, timp cand pe langa mine treceau numai zombie. Mi-am dat seama ca aveam mobilul la mine. L-am scos repede, iar acesta era dat pe tare (volumul) si sa auzit cand l-am aprins. Nu se mai oprea (se bloca-se). Ca sa il fac sa nu se mai auda, am luat o piatră si am dat cu ea in el. L-am spart, dar degeaba. Un plimbaret deja ma auzit. Sa aplecat in jos si ma prins de picior. Am inceput sa tip, iar pe neasteptate a venit o fata inalta, cu parul saten inchis si a împuscat plimbaretul care încerca sa ma muste de picior. Mi sa facut rau. M-a tras de mana scoțându-ma de sub masina si am inceput sa fugim.
Eu:
- Stai putin, cine esti?De ce m-ai salvat?
Ea:
- Taci si fugi! Avem o armata de plimbareti in spate!
Eu:
- Ce?! Plimbareti?!
Ea:
- Taci si alerga!
Am facut ce mi-a cerut.
Am ajuns la o masina. A zis:
- Urca in masina!
Eu:
- Astepta! Da-mi o explica...
M-a întrerupt si m-a împins pe bancheta din spate. S-a urcat la volan si a pornit masina in timp ce la geamuri plimbareti încercau sa le spargă.
Eu:
- Acum spune-mi te rog! Cine esti?
Ea:
- Amy Potter! Spune-mi Amy...
Eu:
- De ce m-ai salvat?
Amy:
- Te voi duce inapoi la sora ta si colegi tăi. Sora ta e Ivonne, nu?
Eu:
- Ce? Nu e posibil! Am fost acum acasa si nu erau!
Ea:
- Cred ca trebuie sa iti explic. Dupa cum vezi.. a venit apocalipsa zombie. Tu ai fost in comă la spital dupa ce ai fost impuscata la scoala de un coleg. Te cautam aici de 2 zile... dar fara rezultat. Noi, colegii tăi si inca (,) cativa oameni.. Am facut o echipa de supraviețuitori.
Dupa o ora de mers cu masina am ajuns la tabara. Acolo am fost intampinata de sora mea (Ivonne), Alexis, si ceilalti colegi ai mei. Acolo mai erau cativa supravietuitori cu care am facut cunostinta. Acestia stateau in doua rulote. Aveau o curte mica, izolată cu un gard de sârmă. Mi-a luat putin sa ma obijnuiesc cu faptul ca, mereu la gard vor fi plimbareti. Ivonne mi-a explicat, ca daca voi fi muscată de unul, voi muri si apoi mă voi transforma in zombie.

Acesta a fost primul capitol din povestea mea, Plimbarea morților vii. Ne vedem in urmatorul capitol.
La revedere! 😘

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Nov 13, 2016 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Plimbarea morților viiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum