Miranda

✮ PROLOG ✮

PROLOG

A supraviețuit incendiului în care părinții săi au fost uciși. Purta o mască. Cu toții credeau că acea mască îi ascundea arsurile provocate de incendiu și, în același timp, credeau că aceasta o ajuta să se vindece. Da, asta e adevărat, masca o ajută. Dar nu în felul în care toți credeau. O ajută să își ascundă demonii. O ajută până în momentul în care un anume fost deținut își face apariția. Este fascinat de ea. Își dorește să o cunoască.

- Ai purtat acea mască mult mai mult timp decât ar fi trebuit. Care e problema? Ești frumoasă, cu sau fără mască. spuse el zâmbindu-i
- Probabil te referi la exterior. În interior, sunt plină de demoni. Demoni care mă distrug, încetul cu încetul. Masca mă ajută. răspunse ea, frustrată

- Cum te poate ajuta o mască?
- Așa cum Aripiprazolul poate ajuta o persoană cu schizofrenie, așa și masca mă ajută pe mine. Ți-am spus, în interior sunt plină de demoni. Masca e singura care îi ține captivi.
- Nu înțeleg.
- Ai fost în închisoare, nu-i așa? Ei bine, Masca e precum o închisoare. Ține tot ce e periculos înăuntrul meu. Odată dată jos, vor fi liberi. Nu îi pot elibera. Sunt prea periculoși.

Știe că ea însăși e o armă mortală. Și nu vrea să riște. Știe că el își dorește să o ajute. Dar nu îl poate lăsa să o ajute, fără ca, în același timp, să îl lase să își semneze singur sentința care îl va duce la pierzanie.