-Oh!Buna ,Richard!Hahaha!Da!Ce mai faci???zise mama ei, rosie la fata.
-Bonjour madame Rubée!Oh,mon petit Amelia!Bonjour mademoiselle!zise Richard plin de gratie.
Mezina casei pasi cu frica in fata cu incredere si ii uimi pe amandoi porumbeii zicand:
-Bonjour ,Richard!Bonjour ma mère!Vous ne pensez pas vous précipiter un peu???Je suis une petit fille!Pourquoi vous faites cela??????
Cei doi nu intelesera nimica,in afara de "Je suis une petit fille!",asa ca se asezara la masa.Amelia se simtea ciudat,dar nu voia sa inrautateasca situatia.Dupa masa ,Amelia juca impreuna cu Richard o partida de sah,iar dupa aceea inchiriara doi cai, si mersera intr-o padure apropiata.Ea isi zicea, in sufletul ei, ca acesta nu este tatal ei,dar i-ar putea tine locul,chiar daca se va acomoda cu el foarte greu.Nici Richard nu gandea prea diferit.Ii parea rau pentru fetita,iar cuvinte nu existau pentru a o putea consola.A spune niste cuvinte frumoase,dupa un eveniment nefericit,i se parea un lucru foarte rau.Ar fi starnit mai multe discuti,ducand probabil la niste lacrimi pe ochii fetitei.Nu putea risca.Abia ii castigase cat de cat increderea in acea zi si nu voia sa o piarda deja.....
CITEȘTI
Pictorița
Historical FictionÎn urma morții tatălui ei,Amelia se închide în ea,nemairostind nici un sunet şi toată ziua şi-o petrece în camera ei.Se închide în ea, şi astfel ajunge să-şi descopere înzestratul talent pentru pictura.Zilnic se va ocupa cu pictatul.Dar oare va aju...
