Din tot ce-am fost, nimic nu sunt...
Ma-ngrop in clipele adiacente
Si-mi pierd lumina, tot mai mult ,
Ranita inocent de vorbe inocente .
Pe zidul ruinat ce-l am in minte ,
Mai cresc magnolii, alb- subtil...
Imi da fiori surasul lor cuminte ,
Parfumul lor tacut, atat de inutil...
Crud, starui iar si iar, sa tot aleg ,
Si gandul ascutit, ce-n palma-l iau ,
Doare adanc, in sufletul ne-ntreg...
Cat pot pastra ? Cat pot sa dau ?
Paseste-n noaptea mea carunta ,
Nu ma rani cu vorbe nerostite !
Fii doar tacerea care ma asculta ,
Printre dureri de teama amutite !
Nu m-astepta alaturea sa-ti merg ,
Fii pentru mine, un tacut popas ,
Unde culori si sunete se sterg ...
Fii tu, lumina care mi-a ramas !
Fii doar o flacara aprins'-anume
In intunericul ce-ncep sa-l torc...
Cand plec,nu ma chema pe nume
Si nu ma astepta sa ma intorc..