Dupa ce a participat la Proiectul Gemini, lui JiSoo i s-a creeat un geaman identic, ce poseda niste calitati foarte speciale.Oare va reusi sa traiasca in aceeasi casa cu el? Vor exista persoane care vor sa-i distruga pe cei doi?
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
A trecut deja o ora de cand am inceput sa discutam si pot spune ca ma simt excelent, cu toate ca la ce subiecte de discutie avem noi, sigur soferul nu mai poate de ras.Eu am inceput a butona telefonul, uitandu-ma din cand-n cand la Yoongi.El dormea. Atat de lenes e copilul asta...Ii ciufulesc parul, apoi imi intorc privirea spre Xiumin si NaRa.
-Bai, ce-ar fi sa facem o noapte alba imediat ce...
Incerca DaeRa sa spuna, dar Xiumin o intrerupe.
-Da!
Cei doi au uitat ca sunt si profesori pe aici.Doamna de matematica se uita urat la noi. Probabil are ceva cu noi de cand i-a prins pe Taehyung, Jin si Yoongi alergand pe holuri. Daca as fi fost in locul ei, erau batuti de mult.Oricum, ideea cu noaptea alba e foarte buna.Ultima pe care am facut-o a fost tot la scoala, dar profesorii strica mereu totul. In spatele meu era SunJung, care facea dansuri pe scaun.Langa el, era MinJin, certandu-l si strigand la el.Am inceput sa rad.
-Da, o noapte alba ne-ar prinde bine! exclam eu.
Imi intorc iar privirea spre Yoongi, dar mor de rusine cand vad ca si el se uita la mine.Nu, nu e o scena din comediile alea romantice in care doar dintr-o privire te simti de parca viata ta e mai buna datorita lui si ca nimic nu e mai frumos ca dragostea. Nu, nu vreau! Nici Yoongi nu cred ca vrea...
-Domnisoara, domnisoara, aproape ajungem sa facem popas. Aveti ceva de mancare, sper! incerca el sa para baiat manierat.
-Mi-ai mancat toti biscuitii, dar am si briose. Nu pupi tu din-astea pana nu ajungem la hotel!
Chiar de cand l-am cunoscut, stiam ca e un fomist.
-Nebuna mica!
Acesta imi ciufulise parul, apoi incepu sa se uite in spate. Toti colegii aratau a destrabalati. Nu aratau, chiar erau.
-Ba, dar mult ne ia sa ajungem la locul de popas! se destepta si Xiumin.
-Vin imediat! ii soptesc lui Yoongi, apoi ma duc incet langa Xiumin.
Da, ma aflu intr-un autocar in miscare, iar eu ma mut dintr-un loc in altul. Dar era cat pe ce sa uit de Xiumin. Poate nu i-o fi spus NaRei de unde vine defapt...
-Copilul meu prost, ai rabdare! Nu stiu, fa si tu ceva. Vorbeste cu Nara, stai cu Taehyung, trage-o de par pe Jia...Fa ce vrei tu, dar cu limita.
Am spus partea cu Jia pentru ca stiti ce intentii a avut cand jucam ,,Inchisoarea''.El dadu din cap afirmativ, dar mi-a cerut ca plata pentru cumintenia lui si doua briose.Ma uit in stanga si in dreapta, apoi scot punga din tricou.
-Ia, dar sa nu-i spui lui Yoongi, altfel e vai si-amar de fundul tau!
Dupa aceea, ma intorc la colegul meu lenes si nebunatic.
-Min Yoongi, spune-mi povestea vietii tale! am cuvantat deodata.
Nu stiu ce m-a apucat. Poate ca atunci cand ne-am cunoscut era prea misterios.
-Ei, m-am nascut in Daegu.M-am mutat in Seul pentru Proiectul Gemini. Iti dai seama, a fost un soc pentru mine tot ce s-a petrecut acolo. Dupa aceea, speriat de problemele ce ar putea urma, m-am intors in Daegu, evident, cu geamana dupa mine. Dar ea a fugit inapoi in Seul si m-am dus si eu dupa ea. Nu am mai gasit-o, dar am ramas aici pentru ca a inceput sa-mi placa orasul asta.
Am decis si eu sa-i spun povestea vietii mele...
-Eu m-am nascut in Seul. Mama avea 19 ani si nu era o persoana tocmai cuminte. Cand am venit pe lume, nu se simtea pregatita pentru un copil si chiar a vrut sa ma dea la orfelinat. Tatal meu natural, un tip de vreo 23 de ani, a parasit-o pe mama pentru o alta fata, cu cinci ani mai tanara. Mama a fost putin afectata. A trebuit sa ma creasca singura. Cand aveam cinci ani, s-a recasatorit cu un barbat iubitor, care se purta foarte bine cu mine. Chiar avea un fiu din fosta casnicie, adica fratele meu, Hoseok. Nu demult, tata a murit in strainatate, iar mama s-a dus in Norvegia sa munceasca. Hoseok e si el in strainatate, dar de data asta, vorbim de studii. Se va intoarce in Seul dupa ce termina facultatea.Mi-e foarte dor de el, mai ales ca eram foarte apropiati.
O lacrima se prelinse in coltul ochiului meu cand l-am mentionat pe Hoseok.
-Nu mai plange, JiSoo...Sunt aici, langa tine! grai Yoongi, apoi imi sterse lacrima si se face mai confortabil pe scaun.
Ma simt mai libera acum ca i-am spus asta. Sper ca tot ce i-am povestit sa nu ajunga la urechile Hyunei, altfel sigur m-ar face sa sufar in ultimul hal, ca doar stiti cum e ea. Deodata, autocarul se opri.
-Am ajuns! Iesiti toti din autocar, purceilor. Sa nu mai ramana niciunul.
Rad putin cand ne-a numit ,,purcei'', apoi ies din autocar cu un rucsac micut dupa mine. Ma sperii cand cineva imi atinse umerii. Dar era doar Yoongi.
-Briose.
-Am spus ca nu pupi din-alea, deci pune-ti pofta in cui pana ajungem la hotel.
Ii ciufulesc putin parul, apoi incep sa ma plimb prin ,,natura''. Ma simt de parca ar fi prima data cand vad o padure. Veverite, copaci, iarba...
