Visam cumva si traiam un vis aivea . Nu vroiam pentru nici o secunda sa ma gandesc cum va fi daca s ar intampla vreo nenorocire cu mine...........Desi toata dimineata avusesm acest sentiment ciudat! Imi parea cumva o nebunie sa i dau crezare asa ca m- am gandit mai bine sa ignor.
Cand am urcat in trasura aceste sentiment aproape ca disparuse . Mi- am zis" Nu esti in toate mintile azi te casatoresti cu iubirea ta" . Pe drum casele parca stralucea imbracate de sarbatoare pentru ca toti locuitori aflasera de nunta mea si vroiau ca totul sa fie ca si o mare festivitate.
Gandurile mele se intrerupsera in momentul in care birjaurul coti la dreapta, pe un drum aproape pustiu lanaga un lac.
- Dieeeeee! Tinetiva bine domnisoara!- il auzeam parca de la o distanta tipand la mine.
- Doamne nu se poate ! Nu e adevarat ! Ce sa intamplat ?!
M - am trezit dintr -o data incercand sa inot , dar nefiind o foarte buna inotatoare si avand rochia care ma tinea mai mult la adancime decat la suprafata, cu greu reuseam sa ies la suprafata. " Trebuie sa ies cumva la suprafata si sa inot spre mal" . Imi faceam singura curaj fiind costienta ca sansele mele de a ma fi salvat singura erau aproape nule. Lacul era de fapt o mlastina plina cu namol din care cu greu puteai inota.
M- am luptat cu noroiul cu namolul insa simteam ca puterile ma lasa .........Iar respiretia devenea din ce in ce mai sacadata. Can m am uitat langa mine birjarul deja era mort , invelit intr- o patura de noroi si namol. Uitandu- ma la mine imi dadeam seama ca nici eu numai aveam mult pana sa ajung ca el.
Poate mai putin decat sperasem eu ca voi supravitui.
In mai putin de o ora totul a devenit negru iar gandurile meu sau inchis odata cu dorinta mea de a ma salva.........Eram moarta.
