O enigma

Prima noapte

Ajunsi la villa Bellford, Rei i a deschis portiera si a ajutat o pe Luna sa iasa din masina ei. A tinut o strans de mana si nu i a dar drumul pana cand au pasit impreuna in casa lui.
Pe cealalta parte, o tinea la fel de strans de mana pe Luna, fara sa si ia vreo clipa privirea de la ea si de la fratele ei mai mare care statea aproape de Luna.

A lasat o intai sa paseasca pe scarile din marmura de culoare alb-imaculat si i a deschis usa. Era o usa inalta din lemn de nuc masiv si venea in perfecta combinatie cu parchetul de aceeasi culoare.

Intrata deja in holul casei, Luna se uita in stanga si in dreapta; pe pereti a observat portrete de ale copiilor Bellford, de cand erau mici pana in momentul actual.

Izabella a invitat o in sufrageria imensa, la un ceai cald. Era destul de frig afara, iar ea a putut observa cum ii se facuse Lunei pielea de gaina. S au asezat amandoua, Luna pe canapeaua de culoare crem avand detalii finute, argintii, iar Izabella pe un fotoliu de aceeasi culoare ca si canapeaua.

- Tie ti e frig draguta, hai ca ti pregatesc imediat ceaiul sa te incalzesti.
- Nu, stai linistita.
- Oh, haide, nu e nici macar un deranj. Stai linistita.
- Iti duc eu geanta sus, zice Rei zambind.
- Ok, mersi.. ii zambeste Luna inapoi in timp ce si da parul dupa ureche.
- Mami, eu ma duc sus in camera. Ma pregatesc pentru maine ca am scoala. Ciao Lunaaa! ii zice Ioana in timp ce o ia in brate. Pa mami, te iubesc.
- Of printesa mica! Si eu te iubesc. Vise frumoase sa ai, asa ca tine.
- Pa printi, se aude vocea lui Rei de dincolo.
- Te poti simti ca acasa, Luna. Daca ti e foame draguta, imediat cum iesi de aici, pe stanga e bucataria. Nu stai flamanda, da?
- O ajut eu, zice Rei intrand inapoi in salon.
- Nu, ca nu ma incred in tine, zice Izabella razand.
- Mama... bufneste Rei si se aseaza pe canapea langa Luna.
- Iarta l pe fiul meu, poate fi badaran uneori.
- Am vazut asta, se amuza Luna de vorbele ei.
- Asa e, hahah, o aproba Izabella.

Discutia lor a continuat vreo ora, timp in care Rei a stat neclintit langa ea urmarindu i fiecare miscare si fiecare gest. Ii placea sa stea langa ea si sa ii vada reactiile, sa o citeasca si sa o invete cat se poate de mult.

- Esti obosita draguta,nu vrei sa te culci?
- Ba da..
- Ne culcam sa inteleg, zice asta in timp ce se preface ca tuseste.
- Ai vrea tu, ii raspunde la fel Luna.

Pe Rei il apuca un ras isteric si se ridica zicand:

- Ma duc la mine. Ma gasiti pe balcon, probabil.
- Bine dragule, somn usor sa ai.
- La fel mama.
- Luna, noi ne vedem dupa pana sa te ..culci.
- Bine Rei.

Dupa alte 30 de minute, Izabella urca la etaj cu Luna sii ii arate camera Ioanei. Ea a avea in camera un pat supra etajat. Peretii camerei erau vopsiti intr o culoare pala, mai exact un lila deschis, avand model floral.
Patul ei de un alb imaculat, iar asternutul erau un violet deschis. Pe pat, langa perna alba, se putea observa un unicorn de plus.
In partea cealalta a camerei se putea observa locul ei de joaca - o casuta mare parca scoasa din povesti unde isi tinea toate jucariile. Langa fereastra se afla birouasul ei unde cel mai probabil isi facea temele. Pe birou in stanga de tot era si o oglinda mica cu o o cutiuta de bijuterii.

- Ce frumoasa e camera! Wow, in cat timp a fost gata? zice Luna uitandu se imprejur.
- Nu conteaza, orice pentru mica mea printesa! Bine draga mea Luna, eu ma retrag, sunt obosita.
- Noapte buna Izabella.
- Noapte buna draga mea, ii zice in timp ce a luat o in brate.
(Luna i a raspuns la fel - a luat o si ea in brate)

Dupa alte 2 ore de joaca si de vorbit, cea mica a adormit in sfarsit langa Luna in patul de jos.
S a dat jos din pat si a incercat sa nu o trezeasca pe micuta printesa. S a schimbat in pantalonii eu lungi de trenning si intr un maieu negru larg si si a prins parul intr o coada inalta.