inaltam cuvinte
din pamantul indesat
in noi
doar pentru a le arde
pe rug .
scormonim
dupa jarul ascuns
in cenusa
ignorand arsura ,
doar pentru a-i ucide
lumina plapanda
cu nepasari .
respiram vise
sufocate de liniste
si le invatam sa se tarasca
in pustiu
doar ca sa le plangem
absenta .
ne incalcim neputintele
in vorbele
si in faptele altora
doar ca sa trezim durerea
care ne face vii .
la sfarsit
ne adunam in bucati
palpitand dureros ,
si imbracand
un mare suras fals ,
ne fericim
ca inca s u n t e m noi ,
ca si cum am trai...
