1

542 29 7
                                    

Soneria mi-a rasunat adanc in creier, facandu-ma sa strang puternic perna. M-am asezat in sezut, oftand. Capul ma durea ca de obicei si imi simteam corpul greu. Patul asta nu inceta niciodata sa ma uimeasca.

Flavia, asistenta nr1 a intrat in camera, purtand acelasi zambet spart si enervant. Ne-a poruncit sa ne trezim si sa mergem la prima confesiune in grup. Nenorocitul a avut grija sa ma trimita in cea mai stupida casa pentru fete. "Binefacerea" era institutia ce imi promitea pace si liniste, insa m-am inselat. De 5 luni de cand sunt aici, am reusit sa capat mai multe vanatai ce par a nu se vindeca niciodata.
-"Ce mai astepti, Moyra?" Flavia bate din picior nerabdatoare. Sa inceapa jocul meu preferat.
-"Ce vrei?" O intreb pe un ton sarcastic. "Nu mai bine te dezbraci odata cu noi? Ai ceva de ascuns sub fusta aia de menajera?"o intreb facandu-i cu ochiul."O jartea, poate? A uitat domnul director sa o dea jos cand ai trecut pe la el, ma insel?" Le-am auzit pe celelalte fete razand.
Intr-o fractiune de secunda Flavia era in fata mea si palma ei mi-a lovit zdravan obrazul. Mi-am muscat buza incercand sa nu scancesc de durere. Palma aia a durut al naibii de tare.
-"Tu javra ordinara. Nici nu stii cu cine te-ai pus." Maraie.
-"Oh, ba cred ca stiu." I-am zambit dracesc. "Cu o sotie muncitoare ce se chinuie sa isi intretina fiul dobitoc si cu un sot nu tocmai fidel, facand-o astfel sa caute alinare la domnul director Smith cateodata." In urmatoarea secunda, palma Flaviei imi loveste si celalalt obraz, facandu-mi capul sa se intoarca. Am privit-o salbatic printre suvitele negre ale parului meu cum se departeaza si isi afiseaza zambetul ei dement.
-"Spectacolul s-a sfarsit, doamnelor. Va rog schimbati-va mai repede si coborati la masa." Ne lasa cosul cu rufe pe primul pat si se indrepta spre iesire, nu inainte sa-mi mai adreseze o privire ucigatoare. Am zambit in sinea mea.
-"Cat mai ai de gand sa te ranesti singura? Au trecut 5 luni, cred ca ar trebui s-o lasi mai moale." Vocea Melissei se aude vag cand trece pe langa mine sa-si ia schimburile.
-"Si eu cred ca trebuie sa-ti vezi de treaba ta." I-am raspuns moracanoasa.
Mi-am dat bluza peste cap si am aruncat pe mine un tricou gri gasit la intamplare. M-am schimbat si cu o pereche de pantaloni scurti si mi-am incaltat tenisii. Am coborat cu fetele in sala de mese cu obrajii inca rosii. Putin imi pasa de bataile lor, putin imi pasa de vanataile mele. Poate si de aceea au renuntat sa-si mai bata capul cu mine, imi trebuie ceva mai violent decat ranirea sentimentelor unei amarate.

M-am asezat la masa langa Melissa si Anna, sorbind din cafeaua mea.
-"Moyra, obrajii tai." Ma analizeaza Anna, mobilizandu-mi fata aprope de ochii ei albastrii. Am marait si mi-am smuls capul, cautand-o cu privirea pe a doua mea victima, asistenta nr5. "Nici.Gand." Mi-o taie Anna, punandu-se in fata mea. "Nu faci decat sa inrautatesti lucrurile, scumpo."
-"Daca nu as face nimic, voi fetelor v-ati plictisi pana la moarte" I-am zambit dulce."Acum da-te la o parte." I-am apucat crestetul si am impins-o la locul ei. Enervanta roscata.
Asistenta nr5 veni cu ceainicul intre noi, intreband serioasa cine mai bea ceai. Dupa cum speram, a trecut peste mine intentionat. Mi-am intins mana dupa ea si am apucat-o de tivul fustei, facand-o sa se opreasca.
-"Da, Moyra?" Se intoarce spre mine. Purta ochelarii sai aburiti si parul ciocolatiu prins in coc. Ca majoritatea asistentelor, era mai in varsta decat mine cu cativa ani. De ce ar vrea cineva sa lucreze intr-un asemenea loc dezolant?
-"Ai trecut peste mine." Am concluzionat.
-"Imi pare rau, dar azi nu primesti nimic, am auzit ca ai fost neascultatoare, din nou."
-"Intre noi fiind vorba, crezi ca am avut vreun motiv sa mint in legatura cu Flavia?" Chicotesc. "Sau sunteti in cardasie?" Am observat ca astazi aveam o stare de iritare mai mare decat de obicei. Astazi vreau sa ies de aici. In sala s-a facut din nou liniste.
Anna m-a apucat de maneca nelinistita si imi soptea sa termin.
-"Nu am timp de prostiile tale,Moyra. Ai face bine sa te supui sau stii ce te asteapta." Ma privi cu un soi de superioritate.
-"Vezi tu, asta este problema. Voi aveti timp doar de probleme.... stiti voi." Mi-am dat ochii negrii peste cap in timp ce imi agitam mana in sus si jos in fata gurii deschise.
Am primit o privire neimpresionata de la asistenta nr5, dar inainte sa se intoarca mi-am ridicat piciorul, dand in tava ei plina cu ceai ce s-a rasturnat pe ea. Ma privi perplexa in timp ce striga catre gardieni. Asta era semnalul sa o iau la fuga si aproape reusisem sa scap, pana cand cineva m-a apucat de gat. Tot aerul mi s-a evaporat din plamani, si am tipat cand am fost trantita la pamant.
-"Nenorocito!" Am strigat in timp ce maimutele uriase si fara creier ma trageau afara din sala de mese. Am putut distinge chipurile ingrijorate ale prietenelor mele si am inchis ochii, lasandu-ma trasa de garzi.
Totul ma durea. Mintea, corpul si inima. Am crezut ca sunt mai buna de atat, mai buna pentru locul asta. Se pare ca m-am inselat. Sau m-am inselat cu privire la sentimentele tatalui meu pentru mine.

INTRUDER //H.SUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum