Trecuse o săptămână de la înmormântarea mamei mele, și eu încă eram tristă. Eu împreună cu Maya ne mutasem în Los Angeles. A trebuit să-mi las prietenii, școala, casa, și restul familiei pe care o mai aveam.
O dată ajunse în Los Angeles, după un zbor plictisitor de 2 ore, eu împreună cu Maya ne-am îndreptat spre casa ei din oraș.
-Nu-mi vine să cred! Aici vom sta noi?
-Da Rebeca! Acum asta este așa ta.
Eram atât de fericită încât uitasem și de mama pentru o secundă.
-Haide Rebeca, alege-ți camera!
-Ce zici de asta?
-Este o alegere foarte bună!
Camera mea era mare, și avea un pat imens.
-Te las să despachetezi. La ora 19:00 se servește cina. Să fii gata până atunci.
-Ok.
Mi-am aranjat camera cât de cât, și sosise ora mesei, iar eu nu eram gata. Maya veni la mine în cameră.
-Rebeca, hai la masă! Te așteaptă toată lumea.
-Imediat vin.
In acel moment realizam că avem înviați. Mă îmbrăcam frumos, și coboram scările, când deodată...
