Capitolul 1

84 12 4
                                    

Vacanta..insfarsit vacanta,acea perioada in care toti adolescentii ies zi si noapte afara distrandu-se,mergand la petreceri sau la cluburi,plecand cu gasca la mare sau la munte...adica exact opusul meu,eu sunt cuprinsa in lumea cartilor...de cand ma stiu am o singura rutina care nu o incalc niciodata..merg la scoala apoi la biblioteca unde am o singura prietena adica pe doamna Wife...o doamna in varsta cu care mai pot discuta cateodata deorece eu nu am prieteni,exact..exista oameni de genu.. eu cred ca sunt singura din New York care nu are vreun prieten si tot ce face e sa stea in fiecare zi cu capul in carti...ceea ce nu ma deranjeaza,ador cititul e singura parte in care ma pot simti si eu vie..ma pun in locul personajelor si asa pot simti si eu cum e sa fi cineva important...dar in speciala ma axez pe invatatura deoarece sunt in ultimul an de liceu si vreau sa iau bacul cu brio ca de fiecare data la vreun examen....
La scoala sunt un simplu punct intr-un desen abstract...asta insemn eu pentru aceasta institutie...toti colegii m-au badjocorit inca din primul an de liceu..mereu am fost o tocilara..da recunosc ca sunt,dar asta nu explica faptul de ce trebuie sa ma judece...toti adolescentii se dau la vreo 2m distanta de mine si ma privesc cu dezgust...poate pentru ca nu sunt imbracata ca toate fufele din liceu care au fața acoperita in machiaj....dar cel si cel mai rau lucru este ca exact in momentul cand dau ochii cu el ajung sa fiu jignita in ultimul hal...el este cauza pentru care sunt asa antisociala si nu am nici macar un prieten..el este David "regele liceului"cu toate fufele majorete care umbla in fustite scurte pana-n chiloti si maieuri scurte...el fiind capitanul echipei de baschet si cel mai popular si iubit din liceu...cel mai iubit de catre toti mai putin de mine...il urasc in orice clipa as vrea sa-l omor pentru toate clipele jenante prin care am trecut inca de la inceputul clasei a9-a...

    -Steph scumpo am gasit cartea!aud vocea bilbliotecarei

Ma indrept spre doamna bibliotecara si privesc cartea care mi-o intinde...pare interesanta..e despre astrologie nu e chiar punctul meu forte dar merge...

        
          ............

Ajung intr-un sfarsit acasa dupa alta zi ca celelalte si imi trantesc rucsacul in pat...avand in vedere ca peste o sapatamana am bacul nu mai avem refrate sau lucrari asa ca ma pot relaxa impreuna cu cartile mele...

    -Steph draga,coboara repede!striga mama cred ca din sufragerie..
Sar ca arsa din pat si alerg spre scari...ajunsa in capul scarilor raman cu gura cascata cand ii vad pe tata si pe fratele meu in sufragerie...

    -Dony!Tata!strig eu in timp ce lacrimile de fericire imi napustesc fața...alerg spre ei si ii strang pe amandoi intr-o imbratisare...
   -Ce dor mi-a fost de tine surioara!Ce-ai mai crescut!imi spune Dony pupuandu-ma apoi pe frunte...
   -Ne-ai lipsit scumpo,esti mult mai matura si frumoasa de cat anul trecut!imi spune tata zambind cald si apucandu-ma de obraji exact ca si bunicile..
   Ne asezam cu totii la masa pentru a lua cina avand in vedere ca era in jur de 17 ceasul..
  
   -Mhm..ce bine miroase!spune Dony lingandu-si buzele facandu-ma sa chicotesc
   -Ce dor mi-a fost de mirosul asta!spuse tata
 
        .........

Dupa cina copioasa care a durat cam doua oare sa fie preparata spre surprinderea mea a fost gata in mai putin de un sfert de ora..am povestit despre slujba tatalui meu si despre Dony care era mana lui dreapta avand in vedere ca tata este un om de afaceri cunoscut in L.A. doar ca ei cum erau in Los Angeles si noi in New York nu ne vedeam doar odata pe an...si sunt nespus de fericita sa-i vad...mai ales Dony s-a schimbat radical decat anul trecut...este mult mai inalt si bine facut, desi are doar 22 ani este inca ca un copil de 15 dar exact si asta imi place la el ca este asa distractiv si plin de energie iar ochii lui de un albastru intunecat te face sa tremuri pana in maduva oaselor...fratele meu este cu  adevarat un barbat foarte frumos si nu spun asta pentru ca este fratele meu ...este mereu atat de hazliu,nu poti fi suparat in preajma lui...de cand eram mica si ma juleam el mereu ma bandaja si ma facea sa rad desi imi venea sa urlu de durere...in momentele cand nu puteam invata si aveam o lucrare foarte importanta..el ma ajuta sa invat...e singura persoana pentru care as putea sa plang vreodata...

   -Si..tata cand o sa va intoarceti inapoi in Los Angeles?spun eu cu o exresie miloaga de "te rog sa mai ramaneti"...

   - Vom pleca imdediat dupa ce vei da bacul!spune el uitandu-se spre mama apoi spre mine

   -Cum?Asa de repede?Asta inseamna ca veti sta doar o saptamana?spun eu ridicandu-ma pe canapea deja nervoasa dar si trista in acelasi timp

   -Defapt...vom pleca cu toti imediat dupa bacul tau!spuse Dony concetrandu-si priverea fix in ochii mei ceea ce m-a facut sa ma relaxez instantaneu...ochii lui atat de calmi si cristalini ma calmeaza mereu..

   -Cum adica "vom"?spun eu putin derutata

   -Am pus acum 2 sapatamani casa de vanzare iar acum o sapatamana ne-a apelat o familie care ar vrea sa o cumpere...spuse mama uitandu-se si ea la mine ca si cum ar vrea sa-mi citeasca gandurile

   -Stai...deci sa inteleg ca voi ati planuit toate astea fara sa-mi spuneti nimic?!!spun nervoasa deja nervii mei fiind intinsi la maxim

  -Nu stiam exact cand v-a fi cumparata casa asa ca nu ne-am grabit sa luam decizia dar spre surprinderea noastra am fost contactati foarte rapid de catre o familie asa ca ne-am gandit sa-ti spunem acum...spuse tata calm cu o voce calda uitandu-se la expresia mea..

   -Dar nu vreau sa parasesc casa in care am copilarit...in casa in care am avut primii pasi..intre peretii care mi-au auzit fiecare plans sau râs...nu puteti sa o vindeti..voua chiar nu va pasa de locul in care am trait tot acest timp??spun deja simtind cum ochi mi se inlacrimeaza...

Cum nu suport sa plang in fața cuiva am decis sa fug rapid in camera mea unde incui usa si ma asez in pat...strangand perina in pumni avand fața afundata in ea...

    -Steph deschide!aud vocea lui Dony calma dupa usa
    -Nu!Lasa-ma singura!tip eu
    -Steph,te rog hai sa vorbim!aud vocea lui Dony dupa usa din nou
    -Lasa-ma te rog!

Nu se mai aude nimic...cred ca a plecat...dau sa-mi ridic capul din perna dar imediat simt niste palme mari si fine asezandu-se pe ochii mei ne mai putand sa vad ceva inafara de negru...


Hey!!!Am decis sa scriu o carte noua avand in vedere ca cealalta nu a prea dat roade...asa ca m-am gandit sa schimb putin ideile...sper sa va placa noua carte si sa aveti mila de mine avand in vedere ca nu ma prea pricep..
Daca va place si vreti sa continui da-ti si voi un vot va rog!🙈😊

 

  

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Feb 01, 2017 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

ObsessionUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum