Am leșinat, imediat după ce ușa băii a deschisă. Parcă mi-a luat sufletul din corp, trimițându-l în iad, apoi aducându-l înapoi.
M-am trezit la infirmerie. Asistenta nu era, așa că m-am ridicat și am plecat. Ploua afară așa că mi-am pus gluga în cap și am plecat spre casă.
Am intrat, văzându-l pe tata pe canapea, dormind. Mirosea îngrozitor a alcool și tutun, însă îl ignore și trec lângă el, mergând în camera mea. El își are viața lui, eu o am pe a mea. Nu prea interacționăm, iar asta mă bucură.
Adam este în camera lui. Aud muzica răsunând pe hol. Mă îndrept spre ușa mea, însă aceasta se trântește de perete, fără ca eu să fac nimic. Oftez și o închid. Încă nu m-am obișnuit cu asta. Simt o prezență în cameră. Aerul devine trece. Mă uit în colțul în care apare de oricei. Văd fumul negru, ce dispare. Aerul devine din nou cald.
O cană de pe noptieră se clatină și cade. A treia săptămână asta.
Mă culc, dimineața repetându-se aceeași rutină.
