So he can be sweet if he wants...

136 21 13
                                    

Imi rontaiam stresat unghia mare, sperand ca lectia sa inceapa. Pentru prima oara eram nerabdator ca ora de curs sa inceapa, lucru care ma mira chiar si pe mine.

Domnisoara Samantha si-a dres vocea, moment in care incaperea fu inundata de dulcea liniste pe care o asteptam din tot sufletetlul meu.

-Acum, ce ziceti sa incepem lectia, asa cum ar trebui? Dominik, aseaza-te pe acel scaun din fata sevaletelor, incat se te vada toti, bine?

Acesta a afirmat ferm si s-a deplasat  nonsalant catre scaunul din  fata noastra. S-a asezat picior peste picior, privint catre un punct fix, anume locul unde ma aflam eu. Oricat de mult as fi vrut sa ma ascund de privirea acestuia, trebuia totusi sa ii analizez trasaturile pentru a-i recrea portretul, sau cel putin sa incerc...  Am inceput cu niste forme fundamentale, apoi am continuat cu un contur al fetei, incercand sa reproduc cat de bine puteam linia bine definita a maxilarului, apoi sa ii conturez ochii de un gri superb, acoperiti de niste gene lungi si bogate. Nasul bine sculptat era foarte usor de  redat pe foaie. Am ajuns la ceea ce imi placea cel mai mult: buzele. Buzelea acestuia erau pline si de un roz pal, usor uscate, dar acestea erau precum cireasa de pe tort a profilului sau. 

Ultimul lucru ramas era parul, acesta cazand in valuri pe umerii sai. Avand parul peste urechi imi era destul de usor sa il desenez, dar cand ma uitam la foaia din fata mea si model, simteam ca ceva lipseste, iar la o analiza mai amanuntita am observat doua alunite ce se aflau deasupra sprancenei drepte si una ce avea o forma asemanatoare unei inimioare isi facea veacul sub ochiul stang. Am suras interiorul meu si mi-am muscat fericit buza ca nici de data asta nu am ratat vreun detaliu minuscul, precum alunitele, lucru pe care eu il consider foarte estetic.

In timp ce adaugam niste umbre, versuri imi inundau mintea care momentan imi era plina doar de buzele lui Dominik:

"Just like a moth drawn to a flame

Oh you lured me in I couldn't sense the pain
Your bitter heart cold to the touch
Now I'm gonna reap what I sew
I'm left seeing red on my own ....~

Cand am vrut sa arunc o ultima privire catre model, mi-am lovit fruntea de ceva tare, ce se dovedise a fi pieptul lui Dominik.

-Pe cat de aerian, pe atat de talentat esti. Ma mir, spuse acesta razand, lucru ce ma facuse sa ma incrunt. Ce? Nu iti plac complimentele, piticanie? Sau nu esti obisnuit sa fii complimentat? Hm? Ai de gand sa imi raspunzi macar la una dintre intrebari? Acesta se intoarse catre doamna ce statea in spatele catedrei cu un catalog de moda in mana. Cum il cheama?

-Cole.

-Deci, Cole... Ma asculti macar?

Ii vedeam buzele miscandu-se, dar nu puteam auzi nimic. Privirea imi ramase atintita asupra buzelor sale pline, si inconstient mi-am trecut degetul mare pe suprafata lor usor uscacioasa.

-Aspre... am afirmat inconstient si m-am intors la lucrarea mea, retusand putin buzele. Mai bine.

-Dar tu cu siguranta nu esti bine, spuse tanarul din fata mea, trezindu-ma din transa in care ma aflam.

M-am incruntat si mi-a aplecat usor capul intr-o parte, privindu-l nedumerit. Acesta isi puse palma sa mare pe fruntea mea, si apoi isi indrepta privirea catre matusa sa.

-Are febra. Duceti-l la infirmerie.

-Il poti duce tu, te rog? Trebuie sa inmanez domnului director cataloagele si chiar nu am timp.

-Nu, spusese acesta cu un glas taios.

-Daca te duci, am sa iti cumpar chitara aia pe care ti-o doreai de mult timp, spusese aceasta rasfoind acea revista si zambind miseleste.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Feb 11, 2017 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Pull me closer (boyXboy)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum