Întâlnirea cu Laur

20 2 2
                                    

Am ajuns,intru în casa.Mananc și ma întind în pat.
Trebuie sa ma întâlnesc cu Laur la 5 jumătate în parc
Este de-abia 3 jumătate dar totuși ma duc sa ma pregătesc și sa ies puțin afara...
Ce urat este...intrat..ma duc sa îmi iau umbrela
Continui sa merg,ma plimb prin parc.Mihai trece pe lângă mine îmi zâmbește și ma saluta:
El:Bună!Ce faci?
Eu încerc sa îl ignor și îmi vad de drum ......
El:Dece nu vorbești cu mine?
Eu ar trebui sa fiu cel supărat ,nu tu
În genul meu....."nu cred ca a zis asta"😠😠😠
Eu:-Tu sa fi supărat pe mine?
Dece te.ai mutat de lângă mine?parca eream cei mai buni prieteni cu ce sunt eu de vina???
El:-Dece ți atât de mult la Laur?
Eu:-Ce treaba are Laur cu prietenia noastră?
M-ai lăsat balta ,credeam ca suntem,  cei mai buni prieteni...m-ai lăsat atunci când aveam cea mai mare nevoie de tine.😑😓😓
Eream trista...........
El:-Atunci dece te-ai mutat cu el în banca??
A început sa ploua
Eu:-Ști ceva eu sunt împreună cu Laur și nu ma interesează părerea ta...
Mihai se întoarce cu lacrimi în ochi și pleacă grăbit.
Eu: perfect am ieșit sa ma liniștesc și mai rău...



                                    
    
            Sper ca va plăcut
Maine o sa postez și continuarea
Pup Kathrineii mei😗😍😘😙💕

AdolescentaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum