partea a XXIV-a

216 9 0
                                    

Ajunsi acasa:

V.;- Mama,  mama esti aici?... David?

Ma intorc cu fata spre bucatarie , Aceasta zacea fara suflare:

V.:- Mama?!?! Nu, nu, nu, nu, nu, Mama! Trezeste-te mama, trezeste-te!

Si incep sa plang la capul ei, iar Leon in spatele meu, ma cuprinde in brate. Dupa 2 ore politia, salvarea, rudele, apropiatii si colegii erau la mine acasa.

E.:- Victoria, imi pare atat de rau!.

T.:- Da, foarte rau!.

Tomas si Elena ma imbratiseaza

C.:- Sincere condoleante.

V.:- Multumesc , Clara.

A.:- Victoria, imi pare rau pentru mama ta, foarte rau.

V.:- Nu este nimic, daca asa a fost sa fie....

Andreu ma ia in brate si ma strange puternic, apoi ma saruta usor pe frunte si pleaca.

Il vad si pe Nicolas pe partea cealalta a trotuarului. Ma duc spre el.

V.:- Multumesc!

N.:- Pentru?

V.:- Pentru ca m-ai salvat!

N.:- Nici o problema , asasunt prietenii.

Dau sa plec de langa el:

N.:- Nu era mama ta.

V.:- Poftim?

N.:- Ea, nu era mama ta , cea reala!

V.:- Stiu , a fost vrajita, dar ma iubit mai mult decat cea reala!

Si plec de langa el.

Victoria- Dragoste cu dintiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum