Robin poveste:
Sigur trebuia sa ii atrag atentia, chiar daca ma refuza, dar nu stiu cum , cred ca doar am sa ma las dus de val.
Tânărul trecu pe langa Sabrina si "fara sa vrea" s-a izbit de ea.
- Scuze, nu am vrut!
- Stai calm, nu sunt chiar asa de fragilă pe cat par.
- Sunt sigur de asta, esti cumva noua pe aici? Sunt destul de sigur ca nu am mai vazut ochii astia.. aa scuze din nou am vrut sa zic ca nu te-am mai vazut.
- Da, ieri am venit aici.
- Poate ai vrea sa iti prezint orasul.
- Cred ca glumesti. Cum as putea sa ies cu un tip necunoscut intr-un oras in care sunt solistă de o zi si nu am pe nimeni.
- Nu sunt un necunoscut, ma numesc Robin.
- Sabrina! Îmi pare bine!
- Si mie, acum ca nu mai sunt un necunoscut iti pot arată orasul?
- O sa ma mai gândesc la asta... necunoscutule Robin!
Am rămas blocat, ea a plecat şi mi-a facut cu mana, ma întrebam daca o sa o mai vad in viața asta. Si dintr-o data fara sa îmi dau seama am strigat cat sa ma audă :"- Sa sti ca te astept pana la miezul nopții aici, mica necunoscuta!" . Sabrina s-a inrosit toata si a plecat capul.
Am fugit atât de tare acasa încât am întors târgul cu susul in jos, aruncând tot ce îmi sta in fata. Ajuns acasa m-am schimbat si am plecat sa îmi astept necunoscuta.
Era ora 11 noapte si ma temeam sa nu cumva sa nu apara. Mi-am luat capul in mâini si am inceput sa cant. Intr-un sfarsit somnul a devenit un prieten bun dar o zdruncinatura mi-a răpit visele. Cum m-am trezit am dat de doi ochii mari albastrii.....necunoscuta mea.. a venit.
- Ma bucur sa te vad straino!
- Sa zicem ca si eu, e 3 dimineata si tu ma astepti aici?
- Se pare ca da!
- Hai, sa vedem acest oras daca tot suntem aici!
- Ok.
Robin si Sabrina s-au plimbat toata noaptea, tânărul i-a arătat tot orasul si s-au asezat pe o banca.
-Spune-mi despre tine!
- Ma numesc Sabrina Moregan si am 17 ani.
- Doar atât?
- Pai cam da.
- Toata viața si facut decat sa te numesti Sabrina ?
- Si cam ce ai vrea sa iti zic?
- Pai prima data de ce ai venit aici?
- Părinții mei au divortat , de fapt tatăl meu si mama mea vitregă , mi-au dat un timp de acomodare si am decis sa vin aici. Daca te întrebi ce s-a intamplat cu mama mea naturală, a murit la nasterea mea si tatăl meu s-a decis sa isi refacă viața cu Erika.
- Bun, mult mai bine.
- Tu nu ai sa îmi povestesti nimic?
- Te las sa ma descoperi si maine seară tot aici, ne vedem straino!
