Nu a fost relație, dar nici prietenie.
Nu l-ai iubit, dar erai geloasa.
Nu v-ați despărțit, dar s-a terminat.
*** short story ***
De unde apar aceste NSC (dex NSC: loc.adv. pers I plural; prescurtare de la "NuStiuCe", determinând un fel de relație între doua persoane de sex opus, nu e relație de iubire, dar nici o simpla prietenie; pericol de implicare emoțională din partea unuia dintre participanți-> 99,9% sex feminin)?
Nu se știe de unde vin, dar eu presupun ca de undeva de jos... opusul Raiului. Și nu, nu sunt prea dura crezând asta. Sa spun de ce.
Totul e frumos, liniștit, abia îți faci ordine in gânduri după despărțirea recenta, îți juri ca nu mai lași pe nimeni sa aibă acces la sentimentele tale...sau te gândești la relația in care urmează sa intri, pentru ca tu ești sigura ca l-ai găsit pe "cel ales", ca te înțelegi cu el mai bine decât cu oricare altul și va fi relația perfecta, bla, bla, bla.
Dar El simte, știe când trebuie sa apară, știe când e cel mai potrivit moment sa NU apara, și atunci o face! Trece la atac asemenea unui leopard care vânează o căprioară inocenta, El știe ca poate sa o domine, sa o facă sa sufere, sa o țină in agonie sau poate sa o omoare direct. In orice caz, oricare dintre aceste acțiuni ale Lui, duce la moarte. Uneori a vieții, alteori doar a sufletului. Eu aleg a doua varianta.
Și apare sub forma unui necunoscut care îți da Add pe facebook, ori follow pe instagram. Dacă nu e necunoscut, atunci e prietenul prietenului fostului tău iubit, pe care deși îl stii și ai tot auzit despre El, nu ați avut niciodată treaba.
Dacă El, ca băiat bun ce ar trebui sa fie, știe ca este prietenul prietenului fostului tău iubit, DE CE ți-ar da add pe facebook sau follow pe instagram?
"Pai, te gândești tu așa in căpșorul tău de fraiera, nu am de unde sa știu ce vrea decât dacă ii dau accept. Ce am de pierdut?"
Exact întrebarea asta ma va bântui!
Dau accept, nu se intampla nimic, trec câteva zile și nici măcar nu mi-a luat toate pozele la rând, din 2012 pana in prezent, ca sa imi dea like-uri? hm, dubios.
Dar nu am timp de ăsta, cine o mai fi și el, nu prea are poze, check-in-uri nu prea își da, mare secretos. Văd ca are câteva poze mai vechi cu prietenul lui și cu fostul meu, poate fostul, al naibii, ma pune la încercare cu prietenii lui. Patetic. Oricum, neinteresant, am alte treburi mai bune de făcut.
O noua zi aduce un nou mesaj pe facebook. Oh nu, e El! De ce mi-a tresărit inima așa când am văzut? Poate pentru ca ma gândesc ca m-a băgat un necunoscut in seama și nu ma așteptam. E deja 5 ianuarie, imi stabilesc obiectivele pentru noul an și știu exact ce voi lăsa sa intervină și ce nu in viața mea de acum înainte!
Mi-a scris "La mulți ani!" Serios? Cine mai urează "La mulți ani" in 2016? Apoi, mai jos, alt mesaj "Hei". Verific ora, 1:00 azi-noapte, dormeam dusa. Oricum nu i-as fi răspuns atunci. Este ora 6:55 și sunt treaza de 5 minute. Deja m-am plictisit, ia sa ii răspund. Ceva sec de dimineața "hei". Ies de pe facebook și din casa.
Deși e ger, scot telefonul din buzunar sa ma uit la ceas. Ma gândesc ca au trecut cam 10 min de când m-am uitat ultima data, dar nu pot fi sigura. Ma gândesc, dacă tot am scos telefonul sa intru puțin pe facebook. Nicidecum sa văd dacă mi-a răspuns la mesaj, ci doar așa... sa văd activitatea de la 8 dimineața de pe facebook.
Mda, nu a răspuns, dar nu imi pasa. In seara asta ma văd cu Vlad. Doamne, poate ne împăcăm. Știu ca și el încă ma iubește...
-Ce frumos ninge! ii spun lui Vlad in timp ce savuram ciocolata calda de la restaurantul meu preferat.
-Da, așa e, răspunde el, imi aduce aminte de copilărie.
Afirmând asta, văd cum ochii i se întristează și in timp ce se uita in jos la ciocolata calda pe care o ținea între mâini, imi dau seama ca nu am încetat niciodată sa îl iubesc.
-Te văd trist, s-a întâmplat ceva? întreb eu îngrijorată.
-Iubito, imi zice el (deci sa înțeleg ca ne-am împăcat? ma gândesc eu entuziasmata!!!) Nu știu dacă e momentul sa vorbesc despre asta, dar ne știm deja de 2 ani și cred ca pot sa îți povestesc in sfârșit despre trecutul meu. Și a început sa imi povestească despre copilăria și familia lui. Am vorbit cam o ora, după care ne-am decis amândoi sa comandam ceva de mancare și, eventual, un vin. Oficial ne-am împăcat, avem nevoie unul de altul și ne iubim.
Când ii răspunde prietenului sau la telefon, ma gândesc ca pot sa arunc un ochi pe facebook, pe instagram...dar mai mult pe facebook.Cum de ce? Pentru ca e mai palpitant decât instagramul. Văd ca am o notificare la mesaje. Sigur e Monica, imi povestește despre întâlnirea ei. Intru hotărâtă in mesaje, văd ca numele ei apare mult mai jos decât ma așteptam, iar vârf de lista este El. Ma întreabă "Ce faci?". "Ce sa fac..." ma gândesc eu "...iau cina cu iubitul meu, tu ce faci?" Zâmbesc ușor și Vlad observa, imi face semn ridicand sprâncenele gen "Ce e?". Oops. Fac un semn cu mâna, gen "eeeh, nimic" și ma apuc sa tastez. Ii răspund: "Uite bine, tu?". Nu trebuie sa știe El ce fac sau unde sunt.
Vlad ma conduce acasă. Știe ca locuiesc singura, însă nu propune sa "urce la mine și sa vedem un film". Chiar daca ne-am împăcat, nu vreau sa grăbim lucrurile, însă nu ar fi fost o idee rea sa imi petrec seara cu cineva. Dar m-am trezit devreme și cred ca ma voi culca devreme.
Chiar dacă nu a avut tupeul sa se auto-invite la mine in apartament, a avut tupeul sa ma sărute. Și ce sărut...
Ne luam la revedere și, ajunsă in scara, deschid facebookul, doar așa... de curiozitate. Niciun mesaj, dar nu de asta intrasem pe facebook. In timp ce urc in lift observ ca nu prea e conexiune la internet. Am uitat ca așa se intampla in scara. Ajung sus, mi se conectează telefonul la wifi și chiar aveam un mesaj pe facebook, de la El.
Ii răspund, e online, răspunde imediat. As zice chiar ca aștepta mesajul de la mine. Ma trântesc in pat, așa încălțată, doar geaca am apucat sa mi-o dau jos și începem sa vorbim. Nu despre ceva anume, despre tot și toate.
"Așa ceva nu am mai pățit" ma gândesc eu, râzând in sinea mea. "Deja vorbesc cu El de doua ore încontinuu și încă nu m-am plictisit și tot mai gasim subiecte de discuții!"
Trebuie sa ma culc, mai mult de ora 2 nu stau treaza. Zis și...nefăcut! Este ora 5:30 și eu încă discut cu El. Ce naiba am in cap? Ma contrazic singura. Tocmai ce am zis când eram cu Vlad ca am chef sa imi petrec seara cu cineva, nu?
Nu văd nimic rău in a comunica cu persoane noi, o sa fie o discuție scurta.
****
Si așa începe... ajungi sa cunoști un nou El, care parca ai simțit din prima ca trebuie sa aibă ceva aparte și ca trebuie sa ii răspunzi la mesaj. Puteai foarte ușor sa îl ignori, dar nu ai făcut-o.
Și vorbiți ore, zile... Niciunul nu zice nimic de întâlnire fata in fata ca sa nu para prea "dornic", dar amandoi așteptați asta cu nerăbdare.
Va înțelegeți atât de bine încât ai impresia ca va știți de o viața, aveți atâtea in comun și totuși parca nu va vine sa aveți o relație. Apar glumele de genul "haa
i-ai dat like lu' aia pe facebook, tu care ești mare secretos și abia te faci vizibil pe facebook ", dar tu stii ca nu prea e de glumit și poate ești geloasa.
Va întâlniți pentru prima data, după ce afli ca sta la câteva blocuri distanță de tine. "In sfârșit!" te gândești tu, in timp ce îl privești in ochi pe omul care ți-a răpit atâtea nopți nedormite și atâtea ore vorbite. Pare ireal ca e acolo, in fata ta, omul pe care il stii de câteva luni, dar ai impresia ca de o viața!
"De ce ma înțeleg atât de bine cu el? Sunt sigura ca mi-a creat dependență mai grava decât orice drog. "
Va sărutați, e inevitabil, și atunci simti ce nu ai mai simțit niciodată! Nu îți mai pasa de nimeni și nimic in momentul in care buzele voastre se ating și el îți mângâie ușor spatele. Simti furnicături din cap pana in picioare și stii ca nu este in regula ce faci. Dar cine mai tine cont de reguli?
Și uite așa începe NSC. Petreceți tot mai mult timp împreuna, deși stii ca e greșit, dar nu te poți abține. Ieșiți pe afara, te duci pe la el, vine pe la tine, vedeți filme. Vorbiți încontinuu și o luați de la capăt.
E imposibil sa nu te gândești la o relație cu el, la viitor, la faptul ca aveți atâtea in comun și totuși... nu se poate. Intervin sentimente, va obișnuiți unul cu altul.
Poate e doar o "pasiune" de moment? Te simti atrasa intr-un fel de capcana. Nu poți uita nopțile de vara petrecute împreuna, ori prin parc cu bicicleta, ori vizionând filme la tine acasă, singuri.
Te face sa razi și el rade cu pofta la glumele tale și juri ca are cel mai frumos zâmbet. Cei mai frumoși ochi albaștri și cel mai fin par prin care adori sa îți treci degetele atunci când va sărutați.
Apoi se apropie... presimți ca ceva se stinge ușor. Deși atunci când e cu tine este mereu cu telefonul in mâna, când nu e cu tine abia îți răspunde. Sigur, te gândești ca o iei razna, paranoia. Te minti ca totul e ca "pe vremuri" și tragi cu dinții de aceasta idee.
Îți e groaza sa te gândești ca poate a apărut o Ea pentru El, ca fac lucrurile pe care voi le făceați, dar e imposibil! Ți-a zis de atâtea ori ca nu va mai alinta pe nimeni cum te alinta pe tine, ca nu va mai vorbi cu niciuna așa cum îți vorbește tie, ca nu va atinge pe nimeni așa cum... numai tu stii. Și te gândești... atunci când scurtează timpul cu tine, îl lungește cu alta.
Așa sa fie oare? Așa sa se termine totul? Mare dreptate a avut cel care a zis ca tot ce-i frumos repede trece. Pentru ca a trecut.
A venit iar 5 ianuarie, 2017. De data asta ii scrii tu "La mulți ani!" având speranța ca o puteți lua de la capăt. Îți răspunde, însă nu mai e El. S-a schimbat sau l-a schimbat Ea?
S-a schimbat sau doar încearcă sa fie indiferent, pentru ca e conștient ca te iubește? Sigur, ai in cap ca nu va găsi niciodată vreo fata ca tine, care sa îl cunoască atât de bine.
Mai vorbiți din când in când, despre dor și săruturi. Ca la început, niciunul nu zice nimic sa va mai întâlniți, deși amandoi vreți asta. Abia acum ești conștientă ca se termina și nu poți face nimic.
Intr-un final va vedeți. "In sfârșit!" te gândești tu in timp ce îl privești in ochi. Însă stii ca nu mai e ca altădată. Va sărutați și stii ca e pentru ultima data.
Un minut esti mai aproape de El decat oricine altcineva din univers, iar urmatorul minut stii ca nu îl vei mai vedea niciodată.
