Îmi e atât de dor de vocea ta.
Nici nu știu când am încetat să vorbim..dar îmi e frică că o să te iubesc mult timp de acum încolo.
În fiecare dimineață când mă trezesc am sentimentul acela de 'nu mai pot să o fac..m-am săturat'.
Tata mi-a spus că timpul vindecă tot,dar nu e așa,timpul nu e doctor.
Timpul e o iluzie.
Dorul de o persoană e o senzație neplăcută.Nu atât de concretă ca suferința,dar de niciuna nu poți scăpa ușor.
Când te-am văzut cu fata pe care o țineai de mână,te-ai uitat în ochii mei.
Privirea mea era tristă,dar eram fericită pentru tine,tu păreai fericit,așa că m-am împăcat cu gândul că tu ești bine și speram că fata aceea o să te prețuiască mai mult decât am făcut-o eu,chiar dacă e imposibil.
Am trecut pe lângă tine cu capul în pământ.
Îți mai amintești?
CITEȘTI
Do you remember?
Short Story▲ Sunt aceeaşi fată pe care o strigai 'iubire' , doar că acum nu o mai iubeşti. Îţi mai aminteşti ? © All rights reserved , 2014 .